Dosarul Revoluţiei, redeschis pentru că ancheta anterioară a fost superficială. Motivarea judecătorului ÎCCJ

revolutie

Cercetările din dosarul Revoluţiei trebuie reluate pentru că ancheta iniţială în acest caz a fost făcută „superficial”, fără a fi analizate probele existente, iar urmărirea penală din 2004 a întrerupt prescripţia pentru toţi participanţii la fapte, se arată în motivarea ÎCCJ, conform MEDIAFAX.

Judecătorul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a confirmat decizia de redeschidere a dosarului Revoluţiei notează în motivarea hotărârii că verificările s-au făcut superficial, aproape incomplet, se arată în documentul obţinut de agenţia de presă MEDIAFAX.

„În cauza dedusă judecăţii, judecătorul de cameră preliminară, în procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale, constată, pe de o parte, caracterul lacunar, superficial, incomplet, aproape formal al cercetărilor care au condus la adoptarea ordonanţei nr 11/P/2015 din 14 octombrie.(…)„, consideră judecătorul.

Magistratul notează că procurorii care au dispus clasarea anchetei au făcut acest lucru fără ca „niciunul” dintre obiective stabilite la demararea cercetărilor să fie atins.

„Niciunul dintre acestea nu a fost atins, nefiind stabilită, în mod echivoc, starea de fapt, circumstanţele concomitente şi ulterioare evenimentelor din decembrie 1989. Judecătorul de cameră preliminară constată că organele de urmărire penală s-au rezumat la prezentarea situaţiei persoanelor vătămate, a victimelor, făcându-se trimitere la actele medicale prin care s-au constatat leziunile ori decesul acestora, la declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor, fără o analiză a probelor administrate şi fără trimitere la persoanele care au fost implicate în aceste evenimente”, se arată în motivarea deciziei de confirmare a redeschiderii dosarului.

Judecătorul menţionează în document că procurorii nu au făcut „niciun act de procedură” de la momentul înregistrării dosarului la Parchet, 27.02.2014, şi până la data clasării, 14.10.2015.

„La capitolul «Analiza materialului de cercetare» judecătorul de cameră preliminară constată aceleaşi elemente de generalitate, ceea ce conturează, fără echivoc, lipsa unei anchete efective, necesară şi absolut obligatorie”, mai notează magistratul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Redeschiderea anchetei Revoluţiei este necesară pentru a putea fi administrate probe astfel încât să fie aflat adevărul, consideră judecătorul.

„(…) având în vedere carenţele anchetei, apreciază că se impune cu necesitate reluarea cercetărilor, constatându-se legalitatea şi temeinicia ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Această procedură permite administrarea oricărei probe pentru lămurirea situaţiei de fapt şi aflarea adevărului, obligând organele de urmărire penală la respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile în faza de urmărire penală la respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile în faza de urmărire penală. Redeschiderea urmăririi penale nu este altceva decât reînvierea acţiunii publice”, susţine magistratul.

În motivare se subliniază că prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul infracţiunilor contra păcii şi omenirii, iar ” omisiunea, neglijenţa organelor de urmărire penală nu-l pot exonera pe infractor de pedeapsă”.

Potrivit judecătorului de cameră preliminară, efectele întreruperii prescripţiei se produc pentru fapte, nu pentru persoane. Astfel, pot fi trase la răspundere toate persoanele care au participat,chiar dacă nu sunt cunoscute încă, consideră magistratul.

„Aceasta înseamnă că întreruperea faţă de unul dintre participanţi produce efecte în raport cu toate persoanele care au cooperat- în aceeaşi calitate- la săvârşirea infracţiunii, chiar dacă nu sunt cunoscute şi deci nu au fost cercetate sau judecate. Revenind la cauza dedusă judecăţii, Judecătorul de cameră preliminară constată că termenul de prescripţie a fost întrerupt. Se constată că procurorul a dispus clasare pentru fapte care, potrivit dispoziţiilor art.123 Cod penal, anterior sunt imprescriptibile – infracţiuni contra păcii şi omenirii (…) iar pentru infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav nu era îndeplinit termenul de prescripţie până la momentul adoptării rezoluţiei de începere a urmăririi penale dispusă la 7 decembrie 2004”, se arată în motivare.

Mai exact, judecătorul consideră că ancheta demarată în anul 2004, pentru Tudor Postelnicu, Ioan Toma şi Viorel Igreţ, a întrerupt prescripţia pentru toate celelalte persoane care ar fi participat la faptele penale, fie că au fost sau nu identificate până acum.

„Concluzionând, în condiţiile în care cursul prescripţiei răspunderii penale a fost întrerupt prin adoptarea rezoluţiei de începere a urmăririi penale din 7 decembrie 2004, faţă de suspecţii Postelnicu Tudor, Toma Ioan, Igreţ Viorel şi cum întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre aceştia, cercetările vor fi reluate în prezenta cauză cu privire la toate faptele- cu execepţia infracţiunilor de loviri şi alte violenţe, vătămare corporală, purtare abuzivă, pentru care termenul de prescripţie s-a împlinit până la 7 decembrie 2004 – şi la toate persoanele participante la săvârşirea acestora”, se notează în document.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 17 iunie, confirmarea redeschiderii urmăririi penale în dosarul Revoluţiei în urma cererii formulate de fostul prim procuror adjunct al Parchetului General, Bogdan Licu.

Odată motivată sentinţa din 17 iunie, procurorii de la Parchetul General-Secţia Militară pot relua cercetările şi pot dispune noi audieri în acest caz.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *