DNA: Aproape 1.500 de inculpați trimiși în judecată în dosare de abuz în serviciu în ultimii 10 ani

DNA

Aproape 1.500 de inculpați au fost trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare ce au avut ca obiect și infracțiunea de abuz în serviciu, a anunțat miercuri Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Potrivit unui comunicat al DNA, începând din anul 2006, au fost înaintate instanțelor 241 de cauze ce au vizat și infracțiunea de abuz în serviciu. Dintre cei 1.471 de inculpați trimiși în judecată, 569 au fost condamnați doar în ultimii trei ani și jumătate.

„Numărul inculpaților trimiși în judecată se referă la toți inculpații menționați în rechizitoriu în respectiva cauză, inclusiv la cei care au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea altor infracțiuni decât cele de abuz în serviciu. Numărul inculpaților condamnați se referă strict la cei care au primit pedepse pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, statistica disponibilă fiind cu începere din anul 2013”, se precizează în comunicat.

Datele statistice fac parte dintr-un răspuns privind jurisprudența DNA și a instanțelor judecătorești din perioada 2006-2016 referitoare la abuzul în serviciu, transmis la solicitarea CCR.

„Instituția a transmis un răspuns care conține analiza hotărârilor judecătorești pronunțate în dosare ale DNA și aspecte de practică a Curții Constituționale referitor la excepțiile invocate pe marginea sintagmelor din conținutul infracțiunii de abuz în serviciu”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, se subliniază că excepțiile de neconstituționalitate au fost supuse de-a lungul timpului, în mod repetat, controlului de constituționalitate cu privire la noțiunile de vătămare a drepturilor sau intereselor legitime, îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și folos necuvenit, care au fost considerate constituționale.

„Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat pe de o parte că reglementările privitoare la noțiuni nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a constatat că ‘previzibilitatea legii ține de conținutul textului în discuție, de domeniul de aplicare, de destinatar și presupune ca persoana în cauză să recurgă chiar la sfaturi lămuritoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de un subiect activ calificat, de un profesionist care trebuie să dea dovadă de prudență în exercițiul profesiei sale'”, se mai precizează în comunicat.

DNA arată că CCR a statuat în mod constant în analiza de constituționalitate a dispozițiilor abuzului în serviciu că „previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calități în virtutea căreia este obligat să-și modeleze conduita”. Prin urmare, faptul că prevederile legale ce reglementează se aplică tuturor persoanelor care exercită atribuții de control, potrivit legii, „are indubitabil un înțeles univoc, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinți caracterul constituțional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora”.

În plus, având în vedere că legea în sine are caracter de generalitate, CCR a statuat că „împrejurările în care se comite o faptă antisocială și încadrarea acesteia într-o infracțiune ori alta nu este atributul instanței de contencios constituțional, fiind de competența exclusivă a judecătorului de drept comun să interpreteze și să aplice legea”.

„De altfel, sfera de definire a noțiunilor de ‘act’, ‘nu îndeplinește’, ‘îndeplinește în mod defectuos’ și ‘folos necuvenit’ nu aparține Constituției, ci legiuitorului care a făcut-o și o face prin Codul Penal, ca lege organică. Tot de competența exclusivă a legiuitorului ține și stabilirea infracțiunilor săvârșite de funcționari publici și funcționari, așa cum este cazul infracțiunilor de serviciu, sau în legătură cu serviciul. Legiuitorul a stabilit împrejurările care pot intra în conținutul constitutiv al acestora, iar împrejurările în care se comite o faptă antisocială și încadrarea juridică într-o infracțiune sau alta nu reprezintă atributul Curții Constituționale. Prin urmare, judecătorul este acela care interpretează și aplică legea”, subliniază sursa citată.

DNA adaugă că hotărârile judecătorești referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, date în perioada 2006-2016, urmăresc o jurisprudență națională constantă.

„Conform CEDO, hotărârile judecătorești definitive echivalează cu o lege, dacă există o jurisprudență constantă o perioadă mare de timp. Prin urmare, previzibilitatea legii care reglementează infracțiunea de abuz în serviciu este asigurată, deoarece o persoană poate să prevadă în măsură rezonabilă consecințele unui act de conduită prin raportare la activitatea și funcțiile exercitate, fapt ce rezultă din jurisprudența instanțelor pe acest domeniu”, se mai menționează în răspunsul care include și exemple de jurisprudență a ÎCCJ în cauzele trimise în judecată de DNA.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *