Ultimele Știri

Deva-Brad: 36 de kilometri de cale ferată vânduți la fier vechi. Sesizată public, DNA nu a demarat nicio anchetă

Deva Brad

Calea ferată Deva-Brad, unul dintre cele mai scumpe proiecte din istoria căilor ferate române, a fost făcută dispărută de șefii companiei naționale CFR. 36 de kilometri de şine şi traverse au dispărut cu ajutorul șefilor corupți de la CFR. Deși a fost sesizată public Direcția Națională Anticorupție nu a demarat nicio anchetă în acest caz.

Lucrările la tronsonul Deva-Brad a demarat în aprilie 1939. Linia constituia un fragment al marii mediane vestice prin care se căuta să se realizeze o legătură feroviară între sud-vestul şi nord-vestul ţării. Practic, scurta cu 60 de kilometri distanţa dintre Deva şi Oradea pe calea ferată. Din 1940 şi până în 1945, la construcţia liniei au fost folosiţi evrei şi prizonieri ruşi. Se spune că au murit peste 1.000 de oameni din cauza condiţiilor grele in care munceau. După mai mulţi ani în care lucrările au fost oprite, construcţia a fost reluată în anii 1960. 

linia-ferata-in-anii-2000

A fost construit un pod feroviar peste Râul Mureş, de 301 metri, în apropiere de municipiul Deva. Apoi, până la sfârşitul anilor 1960 au fost construite viaductele de la Stoieneasa, Peştera şi Luncoiul de Jos. Calea ferată a fost dată în folosinţă, pe toată distanţa ei, la mijlocul anilor 1980, însă nu a funcţionat mai mult de două decenii. O alunecare de teren din 1997 a scos din funcţiune tronsonul de cale ferată. În loc să repare câteva zeci de metri, Ministerul Transporturilor a preferat să vândă restul de 36 de kilometri de cale ferată.

Şi totul s-a întâmplat, chiar dacă în timpul regimului comunist cheltuielile cu construcţia liniei ferate de 36 de kilometri s-au ridicat la 40 de miliarde de lei vechi. Clădirea staţiei de cale ferată Brad a fost construită la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea şi este considerată o bijuterie din punct de vedere al detaliilror arhitecturale. Seamănă cu un castel construit după tipicul austriac. Potrivit istoricilor, gara a fost ridicată după proiectul unei staţii din Tirol, însă a fost lăsată în paragină de SNCFR.

Ministerul Transporturilor şi-a făcut un obicei din dezafectarea rutelor de cale ferată . Aşa s-a întâmplat şi cu prima linie din România, Filaret-Giurgiu, inaugurată în octombrie 1869. Podul de la Grădiştea, care a rezistat în două războaie mondiale a fost avariat în 2005 de debitul foarte marea al râului Argeş. În loc să-l repare, Ministerul a abandonat ruta, iar acum, pentru a străbate distanţa de 60 de kilometri dintre Capitală şi Giurgiu, se face un ocol de 115 kilometri, prin Videle.

La fel şi în cazul Vâlcele – Râmnicu Vâlcea, unde, în loc să refacă terasamentul distrus pe câteva zeci de metri de alunecări de teren, s-a preferat vânzarea şinei de pe întreg traseul care a costat cât jumătate din canalul Dunăre-Marea Neagră.

Deşi a fost sesizată public de jurnaliștii Televiziunii Naționale Române, DNA nu a efectuat până acum, vreo anchetă.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*