Ultimele Știri

Decizie definitivă pentru ‘ÎMPĂRAT’: 5 ani de închisoare cu executare

vlasov

Fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) Mihail Vlasov a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, de instanţa supremă, decizia fiind definitivă.

În acest dosar, Vlasov a fost condamnat, în 27 februarie, de Curtea de Apel Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare, decizia fiind contestată atât de el, cât şi de DNA. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a luat, joi, o decizie definitivă în acest dosar. Vlasov a fost judecat sub control judiciar, din 30 august 2014, urmând să fie încarcerat. Domiciliul său este la Iaşi.

În 9 aprilie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov, suspendat la acel moment din funcţia de preşedinte al CCIR, pentru trafic de influenţă. Mihail Vlasov a fost denunţat la DNA de omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, de la care ar fi cerut, în 13 martie 2014, un milion de euro. În 18 martie 2014, Vlasov a fost prins în flagrant, într-un restaurant din Bucureşti, după ce a primit de la omul de afaceri 200.000 de euro.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în schimbul acestor bani, Vlasov i-ar fi promis omului de afaceri că-şi va folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR învestiţi cu soluţionarea unui dosar în care denunţătorul avea calitatea de pârât-reclamant şi că îi va determina pe aceştia să pronunţe o hotărâre arbitrală favorabilă acestuia.

Dosarul de la Curtea de Arbitraj avea ca obiect pretenţiile formulate de SC Infopressgroup SA, care cerea de la Petroczki şi asociatul lui suma de 15 milioane de lei, precum şi cererea reconvenţională având ca obiect de plată suma de 270.000 de euro, potrivit informaţiilor din dosar.

Într-un alt dosar, Mihail Vlasov este urmărit penal pentru şantaj, în aceeaşi cauză fiind cercetată şi fiica sa Vanda Vlasov. Mihail Vlasov este acuzat că l-ar fi ameninţat pe preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, spunându-i „că nu este bine ce face” şi că nu ar vrea „să sufere şi copiii altuia”.

„La data de 5 mai 2014, Vlasov Mihail, folosindu-se de un înscris olograf, l-a ameninţat pe preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (Mihai Daraban, n.r.), prin darea în vileag a unei prezumtive fapte de corupţie ce ar fi compromiţătoare pentru acesta, în scopul de a dobândi pentru sine un folos nepatrimonial, constând în evitarea tragerii la răspundere penală pentru faptele penale săvârşite în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, aspecte sesizate de noua conducere a instituţiei organelor de urmărire penală”, arătau procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

1Citește și: Numele Alinei Gorghiu și al lui Victor Ponta, în dosarul lui Mihail Vlasov

În 15 iunie, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov într-un nou dosar de corupţie, el fiind acuzat că, în 26 februarie 2013, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), i-a cerut unui deputat „să îi susţină interesele”, prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”.

Solicitarea a fost formulată în contextul în care Mihail Vlasov îşi dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, potrivit rechizitoriului procurorilor.

În schimbul susţinerii proiectului de lege, Vlasov Mihail, în calitatea sa de preşedinte al Colegiului de conducere al Camerei Naţionale, i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

În cadrul actului de sesizare a instanţei, apare informaţia conform căreia iniţiatorii proiectului vizat de anchetatori au fost: deputatul Aurel Vainer, deputatul Alina Gorghiu, senatorul Klarik Laslo-Attila, deputatul Attila Marko, deputatul Mircea Grosaru şi deputatul Florin Iordache.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*