Ultimele Știri

Decizie CCR: Partidele pot fi înființate cu mai puțin de 25.000 de semnături

În urma unei contestații depuse la Curtea Constituțională de către Partidul Piraților în privința articolului 19 (alineatul 1 și 3) din Legea Partidelor care prevede strângerea a 25.000 de semnături din minim 18 județe pentru înregistrarea unui partid politic, a fost declarat neconstituțional. 

Astfel, un partid va putea fi înființat cu un număr mai mic de 25.000 de semnături.

CC a stabilit, cu majoritate de voturi, că dispoziţiile art.19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003 încalcă Legea fundamentală.

Textul de lege declarat neconstituţional de judecătorii CC stabileşte că lista semnăturilor de susţinere pentru înregistrarea unui partid politic „trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti”.

Asociația pentru Minți Pertinente AMPER a înaintat Curții Constituționale un Amicus curiae, Argumente în susținerea obiecției de neconstituționalitate ridicată de către Partidul Pirat România cu privire la dispozițiile art. 19 alin. (1) și (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Dosarul are astăzi termen la Curtea Constituțională, iar directorul executiv al AMPER, Cătălin Hegheș, semnatarul documentului va fi prezent acolo.

 

În document se arată după un preambul și o expunere de motive care analizează situația din Europa și chiar din Orient a legislației în domeniul înființării partidelor politice, precum și justificarea depunerii amicus curiae că în Constituția României, potrivit art. 40 alin. 1, „Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice …”. Cel mai important izvor de drept internațional al drepturilor omului este, fără îndoială, Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit art. 11 pct. 1 din Convenție, „Oricine are dreptul de a se asocia în mod liber cu alții…”. Chiar dacă, spre deosebire de art. 40 din Constituţia României, reglementarea de principiu a dreptului la liberă asociere în Convenție nu se referă și la partidele politice, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a extins câmpul de aplicare al articolului 11 și la partidele politice.

AMPER susține în continuare că pragul de reprezentativitate numerică,  mai precis faptul că „Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucureşti următoarele documente: … d) … lista semnăturilor de susţinere a membrilor fondatori; … art. 19 … (3) Lista trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori …” reprezintă o restrângere a dreptului de liberă asociere în partide politice. Mai mult, reprezentanții ONG-ului târgumureșean consideră că actualul context socio-politic nu va mai genera vreo inflație de partide politice pentru că nu mai seamănă cu cel în care s-a restricționat posibilitatea de a înființa partide politice. E un alt motiv pentru care acele prevederi trebuie eliminate.

O altă explicație se referă la faptul că măsura este nedemocratică. “Este evident că partidele mici sunt lezate de un prag de reprezentativitate ridicat și, prin urmare, se poate vorbi despre o aplicare discriminatorie a măsurii de restrângere a exercițiului dreptului la asociere în partide politice. Una dintre semnificațiile pluralismului într-o societate democratică constă în posibilitatea acordată tuturor membrilor acesteia, în general organizaţi în forme de cooperare, de a fi reprezentați într-un grad cât mai eficient în viața politică”, se mai arată în amicus curiae.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*