De ce rămânem săracii Europei? O statistică simplă scoate la iveală o problemă esenţială a României

  • Adelina Mitrache
  • 21 septembrie 2016
  • Social
  • 0
copii saraci

Sărăcia rămâne una dintre problemele cele mai grave ale ţării noastre, scrie Gândul. Cheltuielile importante – întreţinerea locuinţei, rate, plata utilităţilor etc. – nu pot fi acoperite din veniturile lunare de către 32,2% din gospodării, arată studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei în anul 2015”, dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Din acelaşi punct de vedere, România se situează pe ultimele locuri într-un top european al plăţii la timp a facturilor, potrivit celui mai recent raport al Eurostat. Dincolo de cheltuielile neachitate la timp, românii ocupă locul al doilea într-un top al sărăciei din Uniunea Europeană. Ei se numără printre europenii care se găsesc în situaţia de a nu avea o masă consistentă, care să conţină carne, cel puţin o dată la două zile şi îngheaţă în propria casă, din cauza lipsei banilor necesari pentru asigurarea încălzirii locuinţei. România a atins o rată a sărăciei de 24,6%, limită depăşită doar de vecinii bulgari, unde procentele ajung la 34,2%, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2015.

Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) – „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

După statutul ocupaţional al capului gospodăriei, se observă că gospodăriile de şomeri se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 49,3%. Fenomenul restanţelor este de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii şi mai ales al celor monoparentale (48,8%) sau în cazul gospodăriilor de doi adulṭi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere (46%).

Potrivit INS, aproape jumătate din gospodării (46,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, se ajunge la 85,2% din totalul gospodăriilor.

„Doar pentru una din şapte gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor”, mai arată statistica.

Printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (56,8%) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (52%), precum şi gospodăriile formate din doi adulṭi cu trei sau mai mulṭi copii în întreṭinere (67,6%). De asemenea, se regăsesc în acestă situaţie 83,6% din gospodăriile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer şi 62% dintre cele conduse de un agricultor.

INS precizează că în sfera de cuprindere a anchetei intră toate persoanele cu domiciliul stabil în centrele de cercetare (urbane şi rurale) selectate. Fac obiectul înregistrării toţi membrii gospodăriei, inclusiv persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată, dar nu mai mult de 6 luni, dacă acestea păstrează legături cu gospodăria din care fac parte.

Nu intră în sfera de cercetare persoanele care locuiesc permanent în unităţi de locuit în comun: hoteluri, centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice, de persoane cu dizabilităţi, cămine muncitoreşti, sanatorii etc.

România, codaşa Europei la plata facturilor

Achitarea la timp a facturilor este un capitol la care România se situează pe ultimele locuri şi într-un top european, potrivit celui mai recent raport Eurostat în acest sens. Chiar dacă ţara noastră beneficiază de cel mai ieftin gaz din Europa, plata facturilor îi pune în dificultate pe români. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul energiei electrice, capitol la care preţurile sunt, de asemenea, mai mici în România decât în alte state europene şi totuşi românii nu reuşesc să plătească ceea ce au consumat.

Ţara noastră se situează între primele patru state europene în care gazul costă mai puţin de patru euro – 3,4 euro pentru 100 megawaţi oră, potrivit datelor Eurostat. Totuşi dacă aceaste cifre sunt raportate la nivelul de trai al fiecărui stat în parte, raportul arată că România nu mai stă la fel de bine. În topul consumatorilor casnici cărora nu le este greu să achite factura la gaze conduce Marea Britanie, unde, preţul ridicat al gazului este compensat de nivelul de trai al populaţiei.

În ceea ce priveşte consumul de electricitate, consumatorii casnici din România au plătit 13 euro pentru 100 megawaţi oră de electricitate. Acest preţ face ca ţara noastră să se situeze tot între statele cu preţul cel mai mic, atunci când calculele sunt făcute în moneda unică. În momentul în care puterea de cumpărare intră în ecuaţie, România ajunge pe locul al treilea între ţările pentru care plata facturilor la curent este un chin. Ţara europeană cu care ne comparăm la acest capitol este Spania.

Cel mai mare preţ pentru electricitate este practicat în Portugalia, un cost comparabil fiind valabil şi în cazul nemţilor.

Raportul arată că în România preţul energiei a crescut în a doua jumătate a anului trecut, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a lui 2014. Dacă preţul curentului a crescut cu 6,1%, gazul s-a scumpit cu 7,2%.

De asemenea, Eurostat arată că cea mai mare parte a facturii de gaze primite de români este formată din taxe, respectiv 47%. La acest capitol România se clasează pe locul al doilea, fiind depăşită doar de Danemarca, unde procentul este de 57%.

La nivel european, curentul electric s-a scumpit cu 33% din 2008 până la finalul lui 2015, în timp ce gazul a avut o creştere mai mică, de doar 14% în aceeaşi perioadă. 

1

România, locul al doilea în topul UE al sărăciei

România ocupă locul al doilea într-un top al sărăciei din Uniunea Europeană. Românii se numără printre europenii care se găsesc în situaţia de a nu avea o masă consistentă, care să conţină carne, cel puţin o dată la două zile şi îngheaţă în propria casă, din cauza lipsei banilor necesari pentru asigurarea încălzirii locuinţei. Potrivit datelor valabile pentru anul 2015 publicate de Biroul European de Statistică Eurostat, rata sărăciei pentru ţara noastră atinge pragul de 24,6%, limită depăşită doar de vecinii bulgari, unde procentele ajung la 34,2%.

În analiza Eurostat s-au luat în calcul parametri precum posibilitatea cetăţenilor de a-şi achita facturile lunare, asigurarea încălzirii locuinţei, un concediu de cel puţin o săptămână pe an, deţinerea diverselor dispozitive electronice şi electrocasnice sau a unui autoturism, dar şi posibilitatea de a-şi asigura o masă care să conţină preparate din carne sau echivalentul lor vegetarian măcar o dată la două zile. În realizarea clasamentului a fost luată în calcul îndeplinirea a cel puţin patru dintre aceste condiţii.

4,886 de milioane de români se confruntau cu sărăcia severă în 2015. Cu aproape un sfert din populaţie aflată în această situaţie, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, care înregistrează o cifră cu aproximativ 10 procente mai ridicată (34,2%, adică 2,468 milioane de persoane).

Situaţia rămâne gravă în ţara noastră, deşi din 2012 până în prezent, aceasta este cea mai scăzută rată a sărăciei. În 2012 procentele se ridicau la 29,9%, iar anul 2014 aducea o rată de 26,3%. Românii se numără printre europenii care nu-şi permit să-şi achite lunar facturile sau să aibă o săptămână de vacanţă anual, nu mai vorbim despre posibilitatea de a pune pe masă, măcar o dată la două zile, preparate din carne.

În topul 3 al sărăciei din UE se mai află Grecia, cu 22,2%. Se ştie că ţara a trecut printr-o profundă criză economică, deci această proporţie este explicabilă. Pe locul al patrulea se situează vecinii unguri. 1,878 milioane de cetăţeni ai Ungariei se confruntă cu probleme financiare severe. 

De ce sunt românii săracii Europei? O simplă statistică scoate la iveală o realitate îngrijorătoare

2

3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *