Ultimele Știri

Curtea de Conturi: Banii împrumutaţi de statul român NU au fost bine gestionaţi

Jugul-FMI

Datoria publică României a crescut cu aproape 3 procente în ultimii doi ani şi a ajuns la 44,1% din Produsul Intern Brut. În acest context, Curtea de Conturi a analizat cum au fost gestionați banii publici, iar concluziile sunt critice.

Analiştii economici au atras atenţia că banii împrumutaţi de statul român nu au fost utilizaţi cum trebuie, iar cea mai mare parte din ei au mers spre cheltuielile statului, nu şi pentru proiecte care să asigure creştere economică.

Astfel, datoria publică a ajuns până la valoarea de 65,94 miliarde de euro, adică de 3.313,9 euro pe cap de locuitor, cu aproape 500 de euro mai mult decât în 2012.

Chiar dacă printre ţările Uniunii Europene stăm destul de bine la acest capitol, nivelul mediu de îndatorare la nivelul UE fiind de 85,4% din PIB, economiştii trag un semnal de alarmă, pentru că banii nu au fost bine gestionaţi.

Raportul Curţii de Conturi pentru perioada 2012 – 2014 arată că banii împrumutaţi de stat au fost folosiţi aproape în totalitate pentru finanțarea golurilor din buget, precum cele din sistemele de pensii şi de sănătate, iar mai puţin de 1% din bani au mers către proiecte care să asigure creştere economică durabilă.

De exemplu, statul maghiar are o datorie externă dublă faţă de România, însă a făcut autostrăzi cu banii împrumutaţi, iar în cazul nostru investiţiile în proiecte prioritare pentru economia românească a constituit 23% şi totalul datoriei publice. Trebuie de precizat că prioritate pentru Guvern a fost finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice şi cam atât.

„Politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu“, subliniază Raportul Curţii de Conturi.

De asemenea, analiştii economici au specificat că în perioada 2012-2014, datoria publică guvernamentală internă a fost deţinută integral de sectorul bancar privat, iar realizatorii raportului consideră că se creează, astfel, ‘un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară’.

datorie-publica-romania

Concluziile Curții de conturi

1. Creşterea datoriei publice a depăşit nevoia de finanţare a deficitului.

2. În condiţiile menţinerii unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creştere al economiei, riscul de solvabilitate va creşte

3. Banca Naţională a României subliniază faptul că din raţiuni de sustenabilitate în grupul economiilor emergente, precum şi pentru a modera cheltuielile cu dobânzile şi impactul acestora asupra deficitului primar, procesul de consolidare fiscală trebuie să plafoneze nivelul datoriei publice la ponderi de sub 40% din PIB.

4. Datoria publică guvernamentală internă contractată prin împrumuturi din contul general al trezoreriei statului a crescut de la 13,1 % în anul 2012 la 16,9% în anul 2014

5. NU a existat un echilibru între împrumuturile cu rata dobânzii fixă (în creștere de la 59,2% la 68,8%) şi cele cu rata dobânzii variabilă (în scădere de la 40,8% la 31,2%) contractate de pe piaţa internă, așa cum era prevăzut în strategiile de administrare a datoriei publice

6. Datoria publică guvernamentală internă directă a fost utilizată aproape în totalitate pentru finațarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice, finațarea de proiecte având o pondere nesemnificativă de 0,1% din total datorie publică guvernamentală internă

7. În anul 2014, ponderea împrumuturilor externe contractate în scopul finanţării unor proiecte prioritare pentru economia românească în total datorie publică guvernamentală externă a cunoscut cel mai mic nivel, respectiv de 23,0%.

8. La finele perioadei financiare 2007-2013 (conform calendarului multianual al bugetului Uniunii Europene) pentru a atrage 2.308 milioane lei necesari acoperirii deficitului bugetului de stat, statul român s-a împrumutat în condițiile în care această sumă putea fi rambursată de căte Comisia Europeană din fonduri europene

9. La nivelul MFP ar trebui identificate și alte surse pentru finanțarea deficitului bugetului de stat în afara bufferul-ui creeat pentru îmbunătățirea modului de gestiune și a profilului de maturitate al datoriei publice

10. Gradul de conformare a agenților economici garantați /subîmprumutați, prin plată voluntară la fondul de risc, a scăzut vertiginos, de la 24% în anul 2012 ajungând la 6% în 2014

11. În timp ce o parte din sumele trase din împrumuturile contractate de la băncile externe în perioada 2003-2011, pentru finanțarea proiectelor de investiții, sunt utilizate la rambursarea împrumutului FMI din 2009 se diminuează posibilitatea de creștere economică, prin realizarea investițiilor de către ordonatorii de credite.

12. Având în vedere că cele 21 de împrumuturi utilizate pentru rambursarea împrumutului FMI sunt din perioada 2003 – 2011, există un risc major ca aceste investiții să fie realizate parțial, cu întârziere sau să nu mai fie realizate.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*