Curtea Constituţională a decis: Alegerile vor avea loc într-un singur tur. Zegrean: Nu vom schimba practica electorală de pe azi pe mâine

zegrean

Judecătorii CCR au respins miercuri în unanimitate sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, a anunţat preşedintele CCR, Augustin Zegrean.

”S-a respins articolul 50 ca neîntemeiat pentru că nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Este o practica vastă în această privinţă. Dintotdeauna, Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalităţile, semnături, fără semnături. De altfel, şi Comisia de la Veneţia spune că nu este nicio problemă, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiţionează de existenţa unor semnături”, a explicat Zegrean.El a explicat că a fost respinsă şi sesizarea privind articolul 101 pentru că acest articol nu are legătură cu cauza depusă judecăţii. ”În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepţiei de a candida sau nu în funcţie de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci, nu se judecă legea electorală în ansamblul său”, a subliniat preşedintele CCR.

Întrebat dacă alegerile din 5 iunie se vor organiza într-un singur tur, Zegrean a afirmat că din punctul de vedere al CCR acestea rămân într-un singur tur.”Curtea Constituţională tocmai s-a pronunţat astăzi, nu cred că mâine vom schimba. Mai avem încă 30 de dosare venite până astăzi cam cu acelaşi obiect, dar sigur nu vom schimba practica de azi până mâine”, a accentuat el.

 
Anterior, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, după ce procurorul desemnat a cerut respingerea cererii jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, că CCR rămâne în pronunţare şi va anunţa decizia în cursul zilei.

”Doamna procuror, rămânem în pronunţare şi ne pronunţăm astăzi”, a anunţat preşedintele CCR după ce procurorul desemnat a cerut respingerea cererii jurnalistului Liviu Avram.

Procurorul desemnat a afirmat că autorul excepţiei doreşte modificarea soluţiei legislative cuprinsă în acest articol, ceea ce excede controlul CCR.

”Cu privire la dispoziţiile articolului 101, alineatele 2 şi 3 din lege, noi consideră că acestea nu au legătură cu cauza având în vedere obiectul dosarului în care a fost invocată execepţia cu privire la acest articol. De asemenea, autorul excepţie motivează extinderea controlului prin legătura (…) pe care ar avea-o cu cele prevăzute de articolul 50, alineatul 2, în sensul că împreună ar forma un sistem de manipulare a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere. Domnule preşedinte, în opinia noastră nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de articolul 31, alineatul 2 din legea 47/1992, în schimb dacă veţi trece peste aceste susţineri, pe fond excepţia pare ca fiind neîntemeiată şi în acest sens învederăm cele reţinute de CCR prin decizia din 2008 în care se arată că legiuitorul este suveran în determinarea modalităţilor de exercitare a drepturilor electorale, prin stabilirea sistemului electoral cu limitele sale. De fapt, autorul excepţiei doreşte modificarea soluţiei legislative cuprinsă în acest articol, ceea ce în opinia noastră excede controlul CCR”,a declarat procurorul desemnat, în şedinţa CCR.

Procurorul desemnat a mai afirmat că legiuitorul ordinar este sigurul suveran în a stabili sistemul electoral şi limitele sale.

”Astfel că adăugarea prin legea a unor condiţii suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa o funcţie publică electivă este dată de importanţa acestei funcţii, de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, ca o garanţie a reprezentativităţii. În acelaşi sens Curte Europeană a Drepturilor Omului a arătat că dreptul la alegeri libere (…) prevede că acest drept nu este un drept absolut şi lasă statelor membre o marjă largă de apreciere de stabilire a sistemului electoral, însă, cu condiţia de a nu limita într-atât drepturile în discuţie încât să le golească de conţinut. Impunerea prin lege a unui minim de reprezentativitate de 1% din totalul alegătorilor înscrişi pe listele electorale, condiţie cerută atât candidatului susţinut de o formaţiune politică, cât şi candidatului independent este de acord şi cu sarcinile trasate de Comisia de la Veneţia (…) şi în opinia noastră nu este de natură să afecteze dreptul de a fi ales’‘, a mai susţinut procurorul.

În cadrul şedinţei CCR preşedintele Augustin Zegrean a întrerupt pledoaria jurnalistului Liviu Avram afirmând că ”riscăm să declarăm neconstituţional sistemul de vot din America”.

Jurnalistul Liviu Avram a justificat trimiterile la sistemele de vot din marea Britanie şi SUA, afirmând că face acest lucru pentru că preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a afirmat că nu există o ţară în care să funcţioneze un astfel de sistem de vot precum cel propus de Avram.

„Păi, pe Zgonea l-au dat afară din partid”, a comentat Zegrean, în şedinţa CCR.

Preşedintele CCR: Nu ştiu dacă revenirea la două tururi ar afecta alegerile. Noi nu schimbăm legile

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, miercuri, că nu ştie dacă revenirea la două tururi de scrutin ar afecta într-un fel alegerile, afirmând că CCR nu schimbă legi, ci spune dacă acestea sunt constituţionale sau nu.

”Ei (Comisia de la Veneţia) spun să nu se modifice legea electorală cu cel puţin un an înainte de alegeri, dar asta nici nu ştiu dacă ar fi o schimbare care ar afecta într-un fel alegerile, pentru că este vorba de un tur, de două tururi, de trei, nu ştiu. (…) Nu ştiu dacă restrânge (drepturile-n.r.), nu am făcut socoteala asta. Eu ştiu că am avut o perioadă în care s-au făcut alegeri într-un singur tur, în două tururi. Comisia de la Veneţia spune că fiecare stat este liber să aleagă sistemul de vot”, a afirmat Augustin Zegrean înaintea şedinţei în care judecătorii CCR dezbat sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin.

Augustin Zegrean a subliniat că CCR nu schimbă legi, ci doar spune dacă sunt constituţionale sau nu.

”Noi nu schimbăm legile, noi spunem dacă sunt constituţionale sau nu. Nu spunem să se aplice astăzi sau mâine sau la următoarele alegeri. O singură dată am făcut asta (la referendum-n.r.), pentru că voiam să se respecte solicitarea Comisiei de la Veneţia”, a răspuns Zegrean, întrebat dacă eventualele modificări de legislaţie vor fi aplicate începând cu alegerile locale din 5 iunie.

Întrebat dacă CCR va ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, Zegrean i-a întrebat pe jurnalişti dacă ei ţin cont de recomandări sau de dispoziţii.

Întrebat ce înseamnă reprezentativitate în cazul unui primar, Zegrean a răspuns: ”Înseamnă că este cel mai bun dintre câţi au participat la vot”. El a mai afirmat că sistemul actual, într-un singur tur, funcţionează după regula ” cine ia mai multe voturi numeric acela câştigă”.

Augustin Zegrean a precizat că CCR a mai primit încă 30 de sesizări cu privire la legislaţia electorală.

Pe 16 aprilie, Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauză jurnalistului Liviu Avram şi a decis transmiterea către Curtea Constituţională a sesizării sale privind excepţia articolelor din lege privind numărul necesar de semnături pentru un candidat independent şi organizarea alegerilor locale într-un singur tur. Decizia Tribunalului Bucureşti a venit în cadrul unui proces deschis de jurnalist, care şi-a depus candidatura la Primăria Capitalei, ca independent, tocmai pentru a putea ridica excepţia de neconstituţionalitate asupra legii.

Liviu Avram şi-a depus candidatura pentru funcţia de primar general al Capitalei, depunând o listă cu doar trei semnături de susţinere, demers care i-a permis să aducă în atenţia CCR articolul 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.), referitor la numărul de semnături necesare depunerii candidaturilor, cerând în aceeaşi sesizare şi extinderea controlului CCR asupra articolului 101, alineatul 2 care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.

„Am găsit temei de neconstituţionalitate şi în articolul care impune un anume număr de semnături pentru candidaţii independenţi. Pentru municipiul Bucureşti mi-a rezultat că se cer 18.000 de semnături şi am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus că 25.000 de mii de semnături pentru înfiinţarea unui partid este o cerinţă excesivă. Parlamentul a luat act de acea decizie şi a spus că se pot înfiinţa partide doar cu trei semnături de susţinere. Luând ca model ceea ce a decis Parlamentul, am depus o candidatură pentru funcţia de primar general al Capitalei, doar cu trei semnături, ca fiind singurul reper legal de care m-am putut agăţa ca să demonstrez că şi 18.000 este mult, ca şi 25.000, presupunând un efort logistic similar”, a explicat Avram.

El a mai spus că a cerut extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur, afirmând că cei care candidează independent trebuie să îndeplinească condiţii exigente de reprezentativitate, în timp ce pentru cei aleşi legea coboară sub standarul constituţional criteriul de reprezentativitate.

„Am cerut în aceeaşi procedură extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur pe considerentul că nouă, candidaţilor, ni se cer condiţii foarte exigente de reprezentativitate când ne depunem candidaturile, dar în aceeaşi lege se coboară sub standarul constituţional criteriul de reprezentativitate pentru cel care va fi efectiv primar. Demonstrez cumva în cadrul excepţiei că alegerea primarilor într-un singur tur nu generează primari reprezentativi aşa cum cerere Constituţia”, a mai explicat jurnalistul Liviu Avram.

Jurnalistul a reuşit să obţină judecarea legii la CCR, în condiţiile în care, cu doar o zi înainte, Curtea de Apel Bucureşti a respins o altă plângere formulată de PNL pe tema organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin.

Judecătorii CCR decid miercuri soarta alegerilor locale într-un singur tur de scrutin 

Judecătorii Curţii Constituţionale dezbat miercuri sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, şedinţa urmând să înceapă la ora 10.00. 

Dezbaterea are loc cu doar două zile înainte de startul oficial al campaniei electorale şi, în eventualitatea admiterii excepţiei, ar putea schimba jocurile politice.

În cazul în care Curtea decide că articolul din lege care stabileşte desfăşurarea alegerilor într-un singur tur de scrutin contravine Legii fundamentale, Parlamentul ar trebui să modifice legea. O altă variantă ar fi intervenţia Guvernului printr-o ordonanţă de urgenţă care să pună în acord legea cu decizia judecătorilor.

Deşi PNL a făcut demersuri în instanţă pentru a contesta legea la CCR, dosarul a ajuns pe masa judecătorilor constituţionalişti datorită unui jurnalist.

Pe 16 aprilie, Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauză jurnalistului Liviu Avram şi a decis transmiterea către Curtea Constituţională a sesizării sale privind excepţia articolelor din lege privind numărul necesar de semnături pentru un candidat independent şi organizarea alegerilor locale într-un singur tur.

Decizia Tribunalului Bucureşti vine în cadrul unui proces deschis de jurnalist, care şi-a depus candidatura la Primăria Capitalei, ca independent, tocmai pentru a putea ridica excepţia de neconstituţionalitate asupra legii.

Liviu Avram şi-a depus candidatura pentru funcţia de primar general al Capitalei, depunând o listă cu doar trei semnături de susţinere, demers care i-a permis să aducă în atenţia CCR articolul 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.), referitor la numărul de semnături necesare depunerii candidaturilor, cerând în aceeaşi sesizare şi extinderea controlului CCR asupra articolului 101, alineatul 2 care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.

„Am găsit temei de neconstituţionalitate şi în articolul care impune un anume număr de semnături pentru candidaţii independenţi. Pentru municipiul Bucureşti mi-a rezultat că se cer 18.000 de semnături şi am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus că 25.000 de mii de semnături pentru înfiinţarea unui partid este o cerinţă excesivă. Parlamentul a luat act de acea decizie şi a spus că se pot înfiinţa partide doar cu trei semnături de susţinere. Luând ca model ceea ce a decis Parlamentul, am depus o candidatură pentru funcţia de primar general al Capitalei, doar cu trei semnături, ca fiind singurul reper legal de care m-am putut agăţa ca să demonstrez că şi 18.000 este mult, ca şi 25.000, presupunând un efort logistic similar”, a explicat Avram.

Liviu Avram a mai spus că a cerut extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur, afirmând că cei care candidează independent trebuie să îndeplinească condiţii exigente de reprezentativitate, în timp ce pentru cei aleşi legea coboară sub standarul constituţional criteriul de reprezentativitate.

„Am cerut în aceeaşi procedură extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur pe considerentul că nouă, candidaţilor, ni se cer condiţii foarte exigente de reprezentativitate când ne depunem candidaturile, dar în aceeaşi lege se coboară sub standarul constituţional criteriul de reprezentativitate pentru cel care va fi efectiv primar. Demonstrez cumva în cadrul excepţiei că alegerea primarilor într-un singur tur nu generează primari reprezentativi aşa cum cerere Constituţia”, a mai explicat jurnalistul Liviu Avram.

Jurnalistul a reuşit să obţină judecarea legii la CCR, în condiţiile în care, cu doar o zi înainte, Curtea de Apel Bucureşti a respins o altă plângere formulată de PNL pe tema organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *