Cum vrea statul să ne finanțeze cu banii celor plecați în străinătate. Ce sunt ‘bondurile pentru diaspora’

  • Adelina Mitrache
  • 20 aprilie 2016
  • Externe
bani euro europa

Un număr din ce în ce mai mare de state în curs de dezvoltare se orientează spre compatrioții lor de peste hotare pentru strângerea de fonduri prin promovarea de „bonduri pentru diaspora”, o strategie de finanțare lansată cu succes de India și Israel, informează Reuters.

Potrivit datelor Băncii Mondiale din 2013, aproximativ 250 milioane de persoane, sau 3% din populația lumii, trăiesc în afara țărilor în care s-au născut.
Acești oameni reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru țările de origine în condițiile în care anul trecut au trimis acasă aproximativ 440 miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât ajutoarele globale pentru dezvoltare.
Fondurile strânse de guverne în mod direct din vânzarea de obligațiuni către cetățenii lor de peste hotare reprezintă doar o mică parte din suma totală, însă este pe cale să crească având în vedere recentele anunțuri.
Egiptul a anuntat că vrea să vândă obligațiuni denominate în dolari sau euro pentru a-și acoperi deficitul de valută. Kosovo a propus luna trecută emiterea de obligațiuni pentru expatriați. Sri Lanka a discutat anul trecut emiterea unor astfel de obligațiuni, iar Nigeria a relansat planurile privind emiterea de obligațiuni pentru diaspora.
 
Însă nu toate eforturile în acest sens au avut succes. Motivul este că multe țări supraestimează generozitatea cetățenilor care trăiesc peste hotare. Un exemplu de eșec a fost Grecia care în 2011, în cea mai gravă perioada a crizei datoriilor, nu a putut să strângă suma de trei miliarde de dolari pe care și-a propus-o din partea celor aproximativ trei milioane de greci care trăiesc în SUA.
Anterior, în anul 2009, Etiopia nu a putut finanța construcția unui proiect hidroenergetic pentru că nu a reușit să îi convingă pe investitori că își va rambursa datoriile. De asemenea, Republica Moldova a renunțat să mai emită „bonduri pentru diaspora”, după ce a ajuns la concluzia că moldovenii de peste hotare nu sunt dispuși să investească în obligațiuni și ar prefera mai degrabă depozitele în băncile locale care oferă dobânzi de 25%.
„Multe guverne trebuie să analizeze cu atenție care este relația lor istorică cu diaspora și să fie realiste în calculele lor atunci când fac oferte de investiții”, a apreciat Liesl Riddle, profesor la Universitatea George Washington, care a studiat finanțarea din diaspora.
Avantajele oferite de investițiile din diaspora sunt clare. Investitorii care au o legătură personală cu o țară sunt mai înclinați decât străinii să își asume riscuri în moneda locală, susține Dilip Ratha, manager la divizia de remitente a Băncii Mondiale. În plus, cei din diaspora sunt mai dispuși să își mențină investițiile în perioade de criză decât fondurile care domină piața obligațiunilor emergente.
Însă nu doar guvernele sunt interesate de banii din diaspora. Liesl Riddle susține că a avut mai multe întâlniri cu mari firme de asset management care sunt interesate de lansarea unor fonduri concentrate pe anumite țări pe care să le promoveze în rândul diasporelor. Cu toate acestea, pe fondul scăderii costurilor cu remitentele, progreselor în tehnologie și mișcărilor de persoane, investițiile din diaspora vor crește.
loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *