Cum au ajuns, de fapt, ţiganii în România. Rezultatul tragic al cercetărilor etnice

Țiganii sunt un grup etnic ce poate fi găsit aproape în toată lumea. În Europa, cele mai importante și numeroase grupuri trăiesc în România, Macedonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Spania și Serbia. În Asia, mai ales în Turcia, Caucaz, Iran și India. Țiganii au migrat chiar și în America și nordul Africii. Se presupune că numele de “țigani” provine din grecescul “athinganoi” tradus “a nu se atinge”. În alte limbi se spune zingari, tsigans, zigeuners, cigani sau cikani.

CITEȘTE ȘI: VIDEO: Primele filme porno din istorie. Despre capriciile vremii și cum arată prima peliculă dedicată adulţilor turnată în anul 1897

Ţiganii, originari din India, au ajuns în ţările româneşti în urmă cu şase sute de ani. Vreme de cinci secole au fost robi ai boierilor, domnilor sau mănăstirilor. Românii i-au acceptat pentru că reprezentau forţă de muncă ieftină şi cunoaşteau meserii.

Ţiganii au o istorie veche de 600 de ani pe meleagurile româneşti. Nu se cunoaşte cu certitudine momentul exact al venirii lor în ţările române, însă după atestările documentare se ştie că ţiganii convieţuiau alături de români încă din secolul al XIV-lea.

CITEȘTE ȘI: VIDEO/FOTO: Știrea șoc din istoria televiziunii! Ziarista care s-a sinucis în direct

Majoritatea istoricilor care s-au aplecat asupra studierii originii ţiganilor au căzut de acord că locul lor de origine a fost India. Originari din nord-vestul Indiei si nord-estul Pakistanului, ţiganii făceau parte din casta Ksatriya a rajpuitilor. Clanul a luat calea ţinuturilor arabe şi turce şi mai apoi europene, după 1190. Țiganii au migrat în Iran și în Asia mediteraneană.

CITEȘTE ȘI: VIDEO: România lui Ceauşescu. Un bloc de 7 600 de TONE, mutat pe roţi, cu locatarii înăuntru

Potrivit istoricilor, în secolul al IX-lea au ajuns în Imperiul Bizantin. Până în secolul al XIV-lea, ţiganii pătrunseseră deja în sud-estul şi centrul Europei.

”Revărsarea asupra Europei s-a făcut cu încetul, folosindu-se mai multe căi, drumuri de penetraţie, opriri, etape. Unele dintre aceste etape s-au prefăcut cu timpul în adevărate patrii, ca de exemplu Grecia, Bulgaria, România”, se arată în monografia etnică ”Ţiganii din România”, realizată de Ion Chelcea în 1944.

Istoricul Alexandru I. Gonţa a considerat că ţiganii au sosit în Câmpia Română odată cu pecenegii şi cumanii, prin secolele al XI-lea – al XII-lea. În ţările române, ţiganii apar menţionaţi în documente în secolul al XIV-lea în toate regiunile. În Ţara Românească, prima atestare documentară referitoare la ţigani îi prezintă drept robi, alături de tătari. În Moldova, prezenţa ţiganilor este atestată pentru prima dată în anul 1414, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

CITEȘTE ȘI: VIDEO: Orașul antic de sub Marea Neagră. Cercetătorii susțin că ar fi chiar Atlantida

În Ardeal, documentele rămase din vremea regelui Sigismund, în anul 1423, vorbesc despre prezenţa ţiganilor în zonă. În toate ţările româneşti, ţiganii trăiau în preajma curţilor boiereşti, a mănăstirilor sau la marginea târgurilor, având statutul de robi.

CITEȘTE ȘI: Știați că? O construcţie făcută de chinezi afectează mişcarea de rotaţie a întregii planete

După criteriul stabilităţii, istoricii vremii i-au împărţit pe ţigani în nomazi şi sedentari. După locul în care îşi duceau viaţa şi-şi câşigau existenţa, în secolul al XIV-lea, ţiganii erau ”domneşti”, ”mănăstireşti” şi ”boiereşti”. După meseriile practicate, erau zlătari, rudari sau căldărari.

Migrația țiganilor în Europa

tigani migratie

Istoria țiganilor

Țiganii au migrat în Iran și în Asia mediteraneană, începând din secolul V, apoi în Imperiul Bizantin în secolul IX, de unde au pătruns în sud-estul și centrul Europei (secolele X – XIV), ca și în nordul Africii. În secolul XV au pătruns în Europa apuseană (în special în peninsula iberică) iar din secolul XIX în cele două americi.

Unii cercetători consideră că au existat mai multe valuri de migrație din India. Și astăzi există triburi nomade sau semi-nomade în India, susținând teoria că romii au fost nomazi de la început, au părăsit India în timpul unei invazii și apoi au fost împinși înspre Europa de războaie și invazii ulterioare. O altă teorie consideră romii ca fiind o castă de războinici adunată să lupte cu invadatorii musulmani, care au părasit India ulterior.

CITEȘTE ȘI: VIDEO: Alexandru Vișinescu l-a executat pe Mareșalul Ion Antonescu

Limba țigănească are importante influențe persane și armene, ceea ce dovedește trecerea țiganilor prin aceste țări. Se pare că din Armenia (probabil datorită invaziei turce), țiganii s-au despărțit în trei grupuri, mergând înspre nordul Mării Negre, sud (până în Egipt) și vest spre Imperiul Bizantin. Țiganii care au mers spre Imperiul Bizantin sunt cei care urmează să se răspândească în toată Europa. Abundența de cuvinte din limba greacă sugerează o prezență relativ îndelungată în Imperiul Bizantin. Probabil datorită invaziei turce (din nou), țiganii au intrat în Balcani în secolul al XIV-lea, și după cucerirea balcanilor de către forțele otomane unii au pătruns în vestul Europei.

În Europa, țiganii au fost ținuți în sclavie în Balcani (în special Moldova și Țara Românească), ori și-au continuat călătoria răspândindu-se în toată Europa, din Spania (1425) până în Finlanda (1597). Pentru a obține permise de trecere prin țările din apus, unii țigani au pretins că sunt creștini din Egipt veniți în pelerinaj (iar mai apoi, când nu au putut să le obțină, au falsificat astfel de permise). Acest lucru, asociat cu înfățișarea lor străină, duce la denumirea engleză de “gypsy” și cea spaniolă de “gitano”, de la egiptean.

Robi sau călăi ale căror principale virtuţii erau furtul şi lenea

Despre ţiganii din Transilvania, istoricul J. Lebprecht scria că se împart în două categorii: ”aceia cu domiciliul stabil, care se ocupă în parte cu agricultura, parte cu meștesuguri și mai ales cu fierăria, iar o parte își scot traiul din lăutarie, progresează bine și duc o viață liniștită, apoi sunt țiganii de șatră, care nu sunt stabili și cutreieră toată țara”. Alţi călători prin ţările române, în urmă cu trei sute de ani, îi amintesc drept etnia de groază care fura copiii şi caii românilor. Cea mai temută era categoria „netoţilor”, ţiganii fără mestesug, fără locuinte sau corturi care rătăceau prin ţară şi făcea jafuri şi crime.

Mărturie a exsitenţei ţiganilor pe meleagurile moldoveneşti în urmă cu sute de ani a lăsat însuşi domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir. Potrivit descrierii acestuia, sub domnia lui, ţiganii erau prezenţi în număr foarte mare în toată ţara: „Ţiganii sunt împrăştiaţi în toată ţara şi nu e boier că să nu aibă mai multe familii de ţigani, supuse lui. De unde şi când a venit acest neam de oameni în Moldova, nici ei nu ştiu şi nici analele noastre nu o spun. Întrebuinţează o limba care este obişnuită tuturor ţiganilor din aceste părţi şi este amestecată cu multe cuvinte curat greceşti şi cu multe chiar persane. Altă meserie, afară de fierărie şi arămărie, cu greu au. Natură li-e aceeaşi că şi în alte ţări, au aceleaşi moravuri şi supremă lor virtute şi diferenţa specifică este furtul şi lenea”.

tigani 1

Meseriile țiganilor

Ghicitul

Țiganii au avut mereu o aură misterioasă, încă de la venirea lor în Europa. Odată asociați cu o lume misterioasă a magiei, ghicitul li se potrivea perfect. Totodată, ghicitul era o modalitate simplă de a căștiga bani. De-a lungul timpului, țiganii au folosit multe metode de ghicit, de la boluri de cristal, cărți de tarot, până la numerologie (interpretarea numerelor) și cititul în palmă.

Totuși, o explicație mai rezonabilă este că adevărata pricepere a ghicitoarelor este remarcabila lor abilitate de a judeca caracterul omului și a vedea ce-și dorește acesta. Adevărul e că oamenii țin minte ce se îndeplinește și uită ce nu se îndeplinește.

Muzica

O altă meserie este cântatul. Țiganii sunt, probabil, cel mai bine cunoscuți datorită muzicii lor. Există numeroase izvoare istorice care menționează muzicieni țigani cântând pentru regi și împărați. De asemenea, în tot estul Europei, țiganii au fost întotdeauna preferați pentru evenimente ca nunți sau sărbători. În multe instanțe, statutul de muzicieni de valoare le-a permis țiganilor să aibpă privilegii greu de obținut altfel. Spre exemplu, deși ei erau încă vânduți ca sclavi în secolul al XIX-lea în Moldova și Țara Românească, muzicienii țigani de prestigiu din Transilvania imperiului Austro-Ungar aveau un rol important în comunitățile sătești și se bucurau de unele privilegii de care țăranii români nu se bucurau.

Negustori și crescători de cai

Țiganii nu au fost pricepuți doar la cântat. Alte meserii tradiționale ale țiganilor? Ei au fost cunoscuți ca și crescători și vânzptori de cai din vremuri străvechi. Caii au fost întotdeauna un important factor economic in viața lor, esențiali pentru stilul de viata nomadic, fiind îngrijiți și tratați ca atare. De altfel, țiganii erau apreciați și de gadje pentru priceperea lor de a trata bolile cailor. Pe vremuri în satele românești, când se îmbolnăvea o vacă, oamenii se duceau cu ea la veterinar, dar când se îmbolnăvea un cal ei se duceau la un țigan priceput. Deseori, țiganii cumpărau un cal bolnav la un preț foarte mic, aveau grijă de el, și când acesta era din nou într-o condiție bună, îl vindeau la un preț mult mai mare. De aici iese o altă meserie, negustoritul. Unde sunt destul de pricepuți la tocmit.

În țările române sunt semnalați în secolul XIV, fie ca meșteșugari liberi organizați în șatre, fie ca robi. În Evul Mediu, majoritatea țiganilor din țările romane erau robi boierești, domnești sau mănăstirești. Ocupațiile lor principale fiind acelea de căldărari, fierari, aurari, spoitori sau cântăreți.

În secolul XIX, sub influența ideilor liberale ale revoluției de la 1848, toți oamenii au fost declarați liberi și egali, robia țiganilor fiind definitiv abolită în anul 1856.

Toleraţi, dar dispreţuiţi

Potrivit istoricilor care au analizat monografia etnică a ţiganilor, gradul ridicat de toleranţă al românilor ar fi fost motivul pentru care ţiganii şi-au găsit un loc prielnic în zonă. ”Toleranţa poporului român faţă de elementele etnic străine îşi găseşte lămurirea într-o oarecare măsură în lipsa de claritate, în ceea ce priveşte ideea de patrie, căci pentru ei patria este ţara unde se pot aduna şi trăi oameni, fiecare după puterile lor, fără a ţine seama de originea etnică”, explică etnograful Ion Chelcea.

O altă ipoteză care încearcă să stabilească de ce au preferat ţiganii România se referă la raţiuni economice.Se spune că mâna de lucru gratis a robilor ţigani ar fi fost motivul pentru care etnia a fost bine tolerată în zonă. Ţiganii au fost, de asemenea, favorizaţi, şi datorită meseriilor de căldărari sau lingurari pe care le cunoaşteau şi pe care valahii nu le stăpâneau.

tigani 2

În ciuda faptului că i-au tolerat de la prima apariţie, românii de acum sute de ani au privit etnia ţiganilor cu dispreţ. ”Poporul român a primit întotdeauna cu dispreţ acest neam, faţă de care nu are decât cuvinte de sarcasm usturător. El merge aşa de departe încât defineşe pe ţigani în afara noţiunii de om: «Nici salcia nu-i ca pomul, nici ţiganul nu-i ca omul». Moldoveanul îl îndepărtează spunând: «Ţiganu şi d-a-nălghi, moldovean tot n-a hi». Alte sentimente la adresa ţiganilor îi caracterizează: «Ţiganu să fie cât de bogat, până n-a cere, nu-i sătul!»”, mai arată în monografia etnică ”Ţiganii din România”, realizată de Ion Chelcea în 1944.

Dispreţul românilor faţă de ţigani a fost constatat şi de călătorii prin ţările româneşti. Despre atitudinea românilor faţă de ţigani W. Wilkinson scria: „Cu toate că ţiganii alcătuiesc o parte însemnată a comunităţii, ei sunt priviţi cu cel mai mare dispreţ de către ceilalţi locuitori că care, într-adevăr, se poartă cu ei puţin mai bine decât cu animalele şi epitetul insultător de hoţ sau oricare altul echivalent ar putea fi tolerat mai uşor decât acela de ţigan”.

tigani 3

Vânătoarea de țigani

“Vânătoarea de țigani” se produce, în aceeași perioadă, în mai multe state. Un bon de plată, din 7 mai 1737, arată că un ‘vânător de țigani’ dintr-un sat austriac era remunerat cu 52 de coroane (7 fripturi de vită, 28 coroane; 6 măsuri de vin, 18 coroane; pâine, 6 coroane). Un secol mai târziu, în Jutland, arhivele vorbesc de o vânătoare în care au fost ucise 260 de persoane, inclusiv ‘o țigancă cu copilul ei’. În țările scandinave, în 1560, se interzice botezarea și înmormântarea rromilor, iar în 1637, rromii găsiți pe acele teritorii puteau fi uciși fără judecată. Ordonanțe similare, decretate în secolele XVIII – XIX, au rămas valabile până în 1954. În Norvegia, între 1687 și 1845, țiganii (tatere) trebuiau arestați, bunurile confiscate și sefii lor executați. În Danemarca, în 1536, 1554, 1561, 1570, 1574, țiganii surprinși în teritoriu erau condamnați la muncă forțată, iar din 1589, în prealabil, șeful grupului era executat. În 1683 se interzice navigatorilor de a lua la bord țigani, iar din 1708, țiganii sunt încarcerați. În Elveția, între secolele XVI – XVII, ‘cei fără țară’ erau torturați, iar din 1580, oricine putea să-i ucidă. Din 1646, dreptul de a ‘lichida, prin bătaie sau împușcare’ este instituționalizat prin ordonanță.

Holocaustul țiganilor

Holocaustul tiganilor

Prima reacție a puterilor publice față de țigani este, în general, una de respingere, de expulzare. În Germania sunt vânați, la Frankfurt, în 1449, iar la sfârșitul secolului, respingerea devine globală: Reichstag-ul, reunit la Landau și Friburg, în 1496, 1497, 1498, îi declară pe țigani ’spioni în solda turcilor’, ‘aducători de ciumă’. Sunt acuzați de brigandaj, vrăjitorie și furt de copii.

În România

Autoritățile române și Conducătorul Antonescu i-au deportat pe țigani în Transnistria, dar măsurile anti-evreiești, ca și cele împotriva bulgarilor, maghiarilor și, firește, țiganilor, se regăsesc încă de la înființarea statului român modern.

Jean Ancel, în cronograful deportării evreilor, ‘Transnistria’, demonstrează ca ‘toți țiganii bărbați, valizi, între 20 și 40 de ani, precum și toți evreii capabili de muncă’ erau trimiși dincolo de Nistru și puși la dispoziția germanilor.

Antropologie rasială și genocid

Teoriile elaborate prin Rassenhygienische Forschungstelle aveau să fie aplicate. Rasa va fi cea care va duce la soluționarea “Problemei țiganilor”.

Himmler va oferi 40 de țigani prizonieri în lagărul Sachsenhausen, profesorilor Werner Ficher și Hombeck, pentru a le da posibilitatea de a proba că prin venele țiganilor curge sânge nearian. După acești ’savanți’, peste 90% din țigani erau metisi și ateiști metisi, aveau tendința de a contracta căsătorii cu alți metisi sau, cu atât mai rău, cu germani ‘integrați’ din punct de vedere rasial.

Importanța studiului rasial este ilustrată și prin faptul că a permis și teze de doctorat. Eva Justin, asistentă a dr.Richter, a fost interesată mai ales de descendența țiganilor ‘foarte periculoasă pentru puritatea rasei germane’. Odată cu publicarea tezei sale asupra țarelor copiilor tigani, mii de copii au fost trimiși la Birkenau, unde au avut un destin și o suferință egalată doar de cea a celor peste 1.500.000 de copii evrei.

“Umblă și azi prin lume, furând la drumul mare”

În 950 istoricul arab Hamza din Ispahan vorbește despre monarhul persan Bahram Gur ce și-a încheiat domnia în jurul anului 438. De aici aflăm primele mărturii despre țigani cunoscuți ca zotti sau luri. Astfel regele Persiei îi va cere suveranului Indiei 12.000 de lăutari care ar fi urmat să distreze auditorii și să se stabilească acolo pentru a deveni agricultori și a munci pământul primind în schimb fiecare, vite, măgari și grâne.

50 de ani mai târziu în poemul epic național persan Sah (Cartea Regilor) aflăm că lurii (adică țiganii) au mâncat grânele și vitele refuzând munca pământului și au fost drept urmare izgoniți de către regele Bahram Gur. De atunci legenda spune că țiganii: “umblă și astăzi prin lume, căutând de lucru, întovărășindu-se cu câinii și cu lupii, furând la drumul mare pe timp de zi și de noapte.”

Dezrobire după cinci secole de sclavie

Ţiganii au fost robi în ţările române aproape 500 de ani. Dezrobirea şi emnaciparea lor s-a facut treptat şi în urma unor procese ample şi de durată. Oameni politici importanţi ai secolului trecut au militat pentru abolirea sclaviei. Cel mai mare susţinător al ideei de dezrobire a fost Mihail Kogălniceanu. El a realizat, la doar 20 de ani, primul studiu românesc despre ţigani, în 1837, la cererea Universităţii din Berlin. În Moldova, dezrobirea a fost iniţiată de domnul Mihail Sturdza, prin doua legi din 31 ianuarie 1844. Au fost eliberaţi iniţial ţiganii aflaţi în proprietatea statului şi a mănăstirilor. Dezrobirea ţiganilor a fost unul dintre punctele programului Revoluţiei de la 1848, însă înfrângerea mişcării a însemnat şi oprirea procesului de eliberare a ţiganilor. În 1855, sub domnia lui Grigore Ghica, au fost eliberaţi şi ţiganii aşa-zişi particulari, cei care erau robii boierilor. Se spune că, în spatele dezbrobirii ţiganilor din Moldova, stă o poveste de dragoste cu final tragic care l-ar fi impresionat atât de tare pe domn, încât a lua decizia de a elibera toţi ţiganii. Legenda spune că un bărbat născut rob şi-a omorât iubita franţuzoaică şi apoi s-a sinucis, după ce stăpâna a refuzat să-i semneze actul de dezrobire. Drama petrecută la Iaşi l-a convins pe domnitorul Moldovei să grăbească abolirea sclaviei.

tigani 4

În 1856, a fost votată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti“. A fost desiinţată astfel robia ţiganilor particulari, dându-se drept despăgubire stăpânilor câte 10 galbeni pentru fiecare ţigan. Ţiganii liberi erau obligaţi să se aşeze la casele lor şi să-şi înfiinţeze gospodării.

Site-ul presalibera.net vă oferă rubrica ‘Știați că?‘, acolo unde puteți descoperi mai multe lucruri interesante.

loading...

2 thoughts on “Cum au ajuns, de fapt, ţiganii în România. Rezultatul tragic al cercetărilor etnice

  1. Din studiu se arata ca noi am acceptat din mila nu ca nu avea cine munci pamantul ca ei nu s-au dovedit vrednici [au mancat gainile si s-au apucat de furat.crime talharie ca si azi]]In toate tarile vedem ca i-au exterminat s-au dat legi de ai face pieriti prin metodele scrise in articol si vedem ca nu ii mai mananca nimeni de fund de acele atrocitati Oare nu este o politica de atunci si pana astazi de a arata vezi D_NE ca/NOI ARIENII DACI pe care vrem ca toti sa citeasca aceasta istorie /Leaganul civilizatiei si stat sclavagist bine organizatincat si imperiul roman si-a pus conducatori fii ai DACIEI [le-a latinizat numele si prenumele]de a avut reusite in toate planurile dar mai ales in ceeece priveste legile ptr pastrarea ordinii in arealul latin] suntem fara pricepere Tocmai ca eram civilizati,am fost milosi,toleranti si ne-am gandit ca poate se vor civiliza si nomazii impusi in cote cu forta de imperiul turc, Vedeti ca toti ii numesc tigani si nu altfel iar dupa 1989 s-a abolit pedeapsa cu moartea Stia Rooman si iliescu ca puteam sa aplicam cum au aplicat alte state masuri dure mai ales ca maghiari i-ar fi jupuit de vii pe tiganii nomazi [pe toti]La revolutie s-a vazut la TV cum maghiari bateau la tigani ca la hotii de cai Atunci nu stiam de grozaviile aplicate de germani,suedeji norvegieni danemarca finlanda acestor ciocolatiiVedem ca intrarea lor se face si azi pe aceleasi rute si cu aceleasimetode marsave.Trebuia sa se spuna ca la granita de vest a tarii au fost tocati impiedicati iar noi nu am avut cum sa ii dam afara ca ne condamna de acte de act de intoleranta ,antisemitism Arata ca au fost scosi de sub robie ROBIi din tara noastra TOT au fost protejati dar cei liberi pri toata terra n-au nici un drept daca nu cer sa li se aprobe acceptarea de strabunii lor REPATRIEREA[in N-V,S-E IndieiAltfel vor tanji dupa locul stramosesc unde azi huzuresc alti coloni si ei sunt cosiderati pleava asiei ,bozgory nomazi Findca u capatat expierenta UE SUA sa se duca si sa faca in india ce au facut cetatenii din Europa America ,Canada Australia Asa sa ii ajutam nu cu HUO SI TUO

  2. Un articol interesant se sprijina pe dovezi. Altfel, este o mare pierdere de timp si o insulta la adresa cititorilor. As dori o dovada reala in ceea ce priveste afirmatia aia cu 1.500.000 copii evrei de la Birkenau.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *