Ultimele Știri

Cum a apărut Ziua Muncii

1 Mai

Ziua internațională a muncii sărbătorită pe 1 mai, comemorează lupta istorică a oamenilor care lucrează în întreaga lume, și este recunoscută  în toate țările din lume cu excepția Statelor Unite ale Americii , Canada , și Africa de Sud. Lupta pentru o zi de lucru de opt ore  a  început în anii 1880, în Statele Unite ale Americii, astfel a apărut sărbătoarea muncii.

Federația Organizațiilor Meșteșugărești și a Sindicatelor de Muncă au adoptat o rezoluție în anul 1884, care atesta că  o zi de muncă legală ar trebuii să fie de 8 ore.  Rezoluția a solicitat o grevă generală pentru a-și atinge obiectivul, deoarece  metodele legislative au eșuat. Muncitorii erau obligați să lucreze zece, doisprezece, paisprezece ore pe zi, astfel a crescut rapid suportul pentru adoptarea legii  care să ateste că o zi de muncă are opt ore.  În ciuda indiferenței  și ostilitătii mai multor lideri sindicali, aceștia au căzut la un acord și au organizat mitingul de protest.  Până în aprilie 1886, 250.000 de muncitori au fost implicați în mișcarea „1 Mai”.

1 Mai

Inima mișcării a fost în Chicago, aceasta  fiind organizată  în primul rând de anarhiștii de la  Asociația Internațională a Oamenilor Muncii. Întreprinderile de stat au fost îngrozite de caracterul din ce în ce mai revoluționar al mișcării și s-au pregătit în consecință. Poliția  a făcut angajări masive și au primit arme noi, fiind finanțată puternic de către liderii de afaceri locali. Clubul Comercial din Chicago a cumpărat o mitralieră care costa 2,000 dolari, pentru Garda Națională din Illinois fiind folostă împotriva manifestanților.  Cu toate acestea, pe 1 mai, mișcarea a câștigat mai mulți adepți la  Chicago printre croitori, cizmari , și muncitori din construcții. Dar, pe 3 mai 1886, poliția a tras în manifestanții de la McCormick Reaper Works Factory , omorând patru oameni și rănind mai multi. Anarhiștii au organizat un protest a doua zi în Piața Haymarket pentru a protesta față de brutalitatea forțelor de ordine.

Întâlnirea publică a avut loc fără incidente, iar în momentul în care ultimul vorbitor a urcat pe scenă  mai erau la protest doar câteva sute de persoane,  din cauza unei ploi puternice.   Aproape 180 de polițiști au intrat în piață și au ordonat dispersarea manifestanților. Difuzoarele au fost aruncate de pe platforma și o bombă a fost aruncată înspre polițiști, ucigând unul și rănind șaptezeci. Poliția a răspuns prin atacarea manifestanților, ucigând un muncitor și rănind mulți alții.

8 ore

 

Deși nu s-a stabilit niciodată cine a aruncat bomba, incidentul a fost folosit ca scuză pentru a ataca mișcarea stângistă a forței de muncă. Polițiștii au percheziționat casele și birourile  liderilor suspectați de incidentul creat și au avut loc sute de arestari. Anarhiștii, au fost hărțuiți în special, iar opt din Chicago cei mai activi au fost acuzați de conspirație la crimă în legătură cu atentatul Haymarket. Un tribunal ia găsit pe toți opt vinovați, în ciuda lipsei de dovezi și a legaturii lor cu cel care a aruncat bomba ( doar unul din cei opt a fost  prezent la protest și  a urcat pe scenă ), fiind condamnați la moarte.  Albert Parsons,  August Spies, Adolf Fischer și George Engel au fost spânzurați pe 11 noiembrie 1887.  Louis Lingg s-a sinucis în închisoare , iar ultimii trei au fost în cele din urmă grațiați în 1893.

MayDay (1)

Statul american, liderii de afaceri, liderii sindicali și mass-media  au încercat să ascundă  adevarata istorie a zilei de 1 mai,  înfățișând-o ca o sărbătoare celebrată doar în Piața Roșie din Moscova. În încercarea de a șterge istoria și semnificația zilei de 01 mai,  guvernul Statelor Unite a declarat ca  1 mai să devină  „Ziua Legii „,  în locul  Zilei Muncii.

Cu toate acestea, mai degrabă decât suprimarea forței de muncă și a mișcării radicale, evenimentele din 1886 și executarea anarhiștilor din Chicago au mobilizat de fapt, mai multe generatii de radicali. Lucy Parsons, văduvă lui Albert Parsons, ia chemat pe cei săraci și ia îndemnat să lupte împotriva celor bogați. În loc să dispără, mișcarea anarhistă a crescut nu numai în urma evenimentelor din Haymarket, dar s-au format noi mișcări și organizații radicale, inclusiv cea a Muncitorilor industriali din toată lumea.

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste  a decretat ziua de 1 mai ca „Ziua Internațională a Muncii”,  în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. 

În România  ziua de 1 mai  a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în anul 1890.

 

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*