Ultimele Știri

Cui îi este frică de Brexit: Bruxelles se teme că-şi va pierde din privilegii

david cameron marea britanie europa brexit

Mult timp liderii politici europeni au tratat cu prudenţă campaniile pro şi contra ieşirii Marii Britanii din UE – chestiunea este atât de delicată, iar ei au atât de mult de pierdut! Apoi tensiunea a răbufnit.

Joi, politicieni nervoşi i-au îndemnat în cor pe britanici să aleagă pe 23 iunie să rămână în Uniunea Europeană. Altfel riscă să producă ţării lor răni economice care nu se vor vindeca repede. 
 
De la cancelarul german Angela Merkel şi Jacques Delors, arhitectul zonei euro, la şefii instituţiilor UE, liderii europeni au spus că rămânerea în UE ar fi mai bună atât pentru UE cât şi pentru Marea Britanie. Înclinarea către Brexit a electoratului britanic, sugerată de sondajele de opinie, şi spre euroscepticism a votanţilor din restul UE îi forţează pe politicieni să reacţioneze.
 
Merkel, care a făcut tot ce a putut în februarie pentru a-l ajuta pe premierul britanic David Cameron să negocieze un statut special pentru ţara sa, a avertizat că dacă iese din UE, Marea Britanie ar putea pierde accesul la piaţa unică, de care este puternic dependent sectorul financiar britanic, scrie Reuters.
 
“Dacă Marea Britanie votează să plece din UE, nu va mai putea beneficia de avantajele pieţei comune europene”, a spus ea, adăgând că orice negociere a viitoarelor condiţii de acces ar începe cu Londra pe dinafară. Un averitsment similar a trimis anterior şI preşedintele Consiuluiul European, polonezul Donald Tusk, şI=i, mai puţin diplomat, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble. “Afară înseamnă afară”, a spus el.
 
Pentru Merkel, referendumul britanic are o miză uriaşă. Votul este unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Europei, notează The Guardian. Conducerea germană se teme că va rămâne singură în vremuri în care forţele centrifuge din UE sunt puternice. Preşedintele Franţei Francois Hollande este un lider politic slab chiar şi la el în ţară. David Cameron era un aliat de bază al lui Merkel în chestiunile politice europene. Forţele centrifuge ar putea accelera semnificativ în caz de Brexit. Alte state ar putea începe să se joace cu ideea ieşirii din UE sau vor încerca să obţină favoruri speciale de la Bruxelles. Apoi, Marea Britanie este un partener economic important pentru Germania. Spre exemplu, industria auto germană a vândut anul trecut 810.000 de maşini în Marea Britanie.
 
Pe scurt, Brexitul va declanşa forţe fatale şi va aduce în prin plan imaginea unei comunităţI autodistructive, slabe şI neatrăgătoare. Moscova abia aşteaptă. Poate şI Beijingul. Iar anul viitor vor fi alegeri federale în Germania.
 
„UE este înrădăcinată adânc în ADN-ul Germaniei postbelice”, spune un oficial de rang înalt din Berlin. Cu acest ADN nu se pot face experimente.
 
Olandezul Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogroup – reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro -, a spus că este încrezător că britanicii vor alege să rămână în UE. Această încredere nu este împărtăşită de mulţI dintre cei de la Bruxelles. “Ne apropiem de punctul de unde nu ne mai putem întoarce. Brexitul este acum un scenariu vizibil. Însă nu putem face nimic”, a explicat un diplomat UE.
 
Robert Fico, premierul Slovaciei, ţară care va deţine din iulie timp de şase luni preşedinţia UE, cere „realism”. Slovacia va juca probabil un rol în negocierile privind ieşirea Marii Britanii din UE. 
 
„Dacă te uiţi la un meci de fotbal iar echipa ta este condusă cu trei goluri în minutul 90, mai mult ca sigură că nu va reveni aşa brusc”, a spus Fico.
 
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a asigurat că Brexitul nu va pune „UE în pericol de moarte”. Însă el a avertizat asupra ascensiunii euroscepticismului în Europa şi că dacă britanicii votează să iasă din UE, vor urma „incertitudini majore”.
 
Predecesorul lui Juncker în perioada 1985-95, Jacques Delors a căutat să contreze zvonurile că ar fi în favoarea Brexitului pentru ca alte state să se poate integra mai bine.
 
„Consider participarea Marii Britanii la UE un element pozitiv atât pentru britanici cât şi pentru Uniune”, a spus arhitectul zonei euro.
 
Tusk, fost premier al Poloniei, a avut joi una dintre cele mai pline de pasiune intervenţii ale sale în problema Brexitului, îndemnându-i pe britanici să rămână.
 
„Europa fără Regatul Unit va fi mult mai slabă. Este evident. La fel de evident este şi că Marea Britanie în afara UE va fi mult mai slabă”, a spus el, avertizând că Brexitul va aduce „şapte ani de infern şi incertitudine în relaţiile noastre”.
 
În ceea ce priveşte Franţa, cei mai mulţi oficiali au spus puţine pe tema Brexitului. Majoritatea recunosc că Regatul Unit este un activ vital al Europei ca o contragreutate la Germania.
 
“Dacă am decis să nu intervenim în campanie este în primul rând pentru că este alegerea suverană a cetăţenilor britanici. Dar şI pentru că noi credem că o intervenţie ar avea, în cel mai bun caz, un impact limitat. În cel mai rău caz ar fi contraproductiv”, spune Harlem Désir, secretar pentru afaceri europene.
 
François Hollande menţine un profil discret, rezumându-se la avertismentul comun că părăsirea UE va avea consecinţe negative pentru Marea Britanie în ceea ce priveşte migraţia. Şi opoziţia preferă un profil la fel de discret, dar pentru alte motive: peste câteva luni vin alegeri care vor stabili cine va conduce dreapta franceză în scrutinul din 2017 pentru funcţia de preşedinte. Nici Nicolas Sarkozy şi nici Alain Juppé nu au spus despre Brexit lucruri pe care nu le-ar fi spus Hollande. Referendumul britanic nu este o temă electorală fierbinte. Poate doar susţinătorii Frontului Naţional să vrea o ruptură de Marea Britanie.
 
Pentru Polonia, cea mai mare economie est-europeană, teama de Brexit are mai mult de-a face cu soarta polonezilor care trăiesc în Marea Britanie decât cu viitorul Uniunii Europene, scrie jurnalistulAdam Leszczyński de la Gazeta Wyborcza.
 
Din ianuarie, noul guvern conservator face un joc diplomatic complex în jurul Brexitului. Ar vrea să vadă UE mai slabă, mai puţin integrată. Politicienii partidului de guvernământ Lege şI Justiţie vorbesc cu patimă contra “suprastatului european”. Însă ei vor ca Polonia şI Marea Britanie să rămână în UE, mai ales din motive ce ţin de securitate, dar şI economice. Varşovia vrea să-i vină în continuare bani de la bugetul UE, iar Marea Britanie este unul dintre cei mai mari contribuabili. Brexitul ar reduce fluxul de fonduri europene, care au avut un rol atât de important în transformarea Poloniei dintr-un stat fost comunist într-o putere economică. Însă noul guvern polonez visează la o axă eurosceptică Londra-Varşovia care să contrabalanseze axa prointegrare Berlin-Paris. Relaţiile oficiale polono-germane sunt în cea mai rea stare de după 1989. 
 

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*