Ultimele Știri

Confiscarea averilor și legea permisivă din România

confiscarea averilor

Confiscarea extinsă a averilor este un subiect tabu în România deși avem un număr impresionant de personaje dubioase care și-au construit averile ilicit. 

Pe cei mai reprezentativi oameni în acest domeniu, al averilor produse prin acte de corupție îi putem găsi în Parlamentul României, aflați într-o strânsă legătură cu oameni de afaceri și alți binevoitori. Parlamentul României are în prezent peste 40 de persoane acuzate sau condamnate pentru corupție, trafic de influență și acte asimilate corupției.

Parlamentul României este forul legislativ care ar trebui să realizeze o strategie națională pentru confiscarea extinsă a averilor împreună cu  Guvernul României și sistemul judiciar, prin parchet, instanța supremă și Consiliul Superior al Magistraturii. Din păcate nu ne putem aștepta la mai mult de la parlamentarii noștri pentru că această lege promovată și de Uniunea Europeană, iar afecta în primul rând pe ei.

avere1Citește și: De ce nu are loc confiscarea averilor marilor corupți?

 

‘Ei’ sunt cei care au intrat în istorie pentru ‘Marțea Neagră’, prin tentativa de aprobare a legii amnistiei și grațierii, dar și prin aducerea de noi amendamente la Codul Penal care i-ar fi scăpat de pușcărie. 

Printr-o decizie a Curții Constituționale confiscarea extinsă nu se aplică în cazul averilor dobândite anterior datei de 17 aprilie 2012, astfel interlopii și corupții pot rămâne cu averile ilicite. 

Monica Macovei a realizat o directivă specială pentru confiscarea extinsă a averilor în cadrul Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European, lege care a intrat în vigoare în data de 25 februarie  2014, iar țările membre au obligația de a-și armoniza legislația în termen de  30 luni.

Potrivit raportului directivă UE, toate averile nejustificate obţinute de infractori de-a lungul timpului, dar înstrăinate pe numele rudelor, prietenilor, apropiaţilor, trebuie confiscate pentru a nu reintra în circuitul infracţional şi a face mai puternice organizaţiile infracţionale.

inghesuiala-vot-bile-01vt

Sunt supuse confiscării extinse bunurile provenite din corupţia activă şi pasivă în sectorul public şi privat, precum şi corupţia oficialilor din UE şi din statele membre, participarea la o reţea de crimă organizată, pornografia infantilă, criminalitatea informatică şi orice infracţiune pentru care legea prevede închisoarea de minimum 4 ani. Lista cazurilor de confiscare extinsă poate fi completată de Comisia Europeană.

O altă problemă majoră o reprezintă recuperarea prejudiciului din marele dosare de corupție. În ultimii doi ani statul ar fi trebuit să recupereze un miliard de euro de la infractori, dar din cauza legii permisive, s-a recuperează doar 5-15% din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătoreşti.

Chiar și în raportul MCV din acest an se specifică faptul că este prea mică rata de recuperare a pierderilor în cazurile de corupţie, ceea ce face ca sancţiunile aplicate de instanțele de judecată să aibă un caracter mai descurajator, iar victima, care este de obicei statul, să rămână mereu furat.

Instituția care se ocupă de recuperarea prejudiciilor este ANAF. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are imaginea de instituție controlată politic cu acțiuni ineficiente, într-o țară unde evaziunea fiscală se ridică la peste 16% din PIB, ceea ce înseamnă peste 100 miliarde lei.

Cum putem avea o divizie de elită a ANAF când această instituție a plătit peste 1,6 milioane euro pentru o siglă cu font Arial, logo pe care îl poate realiza și un elev de gimnaziu. 

În concluzie avem parte de o lege care protejează averile obținute ilicit și instituții bolnave care reacționează greoi, deși țara noastră ar avea mare nevoie de o legislație specială în domeniu.  

anaf

Comentarii prin Facebook

4 Comentarii on Confiscarea averilor și legea permisivă din România

  1. Radu Vasilica // 7 februarie 2015 at 15:26 // Răspunde

    Sa faca controale cine trebuie si la com chiscani cae corupta pina in maduva oaselor de cei ce au conduso

  2. Din cate stiu in tratatele de aderare la UE pe care le-a semnat Romania, orice directiva europeana este mai presus de o lege organica nationala, neavand nevoie de avizul Parlamentului si a CCR-ului si ca atare, aceasta devine lege valabila pt toti romanii. Organele judiciare din Romania sunt obligate sa respecte si aplice in tocmai toate directivele UE.

  3. Romania corupta srl…Mai poate cineva sa o dreaga ? Ma-ndoiesc.

  4. Să presupunem ca-i aresteză pe toţi corupţii României şi că le vor confisca averile … Ce garantie vom avea ca banii publici nu vor fi furati in continuare, de altii, mai putin impertinenti si mai precauti, care vor invata lectia si vor disparea dupa ce si-au umplut conturile, saracind tara ?
    Este foarte bine că serviciile şi DNA-ul îsi fac treaba şi sunt puternice, dar nu e suficient. Pentru o Românie puternică, trebuie să fim şi noi puternici şi uniţi
    În acest sens, propun să ne unim în acest grup (https://www.facebook.com/groups/346693548859392/?pnref=lhc ), toţi cei care ne dorim crearea unui partid în scopul înlocuirii actualei clase politice cu politicieni necorupti, dispusi sa dea testul cu poligraful la intrarea în partid, iar în cazul în care vom ajunge la putere, testarea să se facă la inceputul mandatului, la sfarsitul acestuia, precum şi oricând există o presupunere de încalcare a legii.
    Ce este mai usor: sa te chinui sa combati coruptia sau sa o previi, prin testul poligraf?

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*