Ultimele Știri

Coaliția pentru Educație: “Obligativitatea masteratului didactic este vitală pentru ca profesori mai buni să intre în sistem”

coalitia pentru educatie

Federaţia Coaliţia pentru Educaţie consideră calitatea resurselor umane din sistemul de educaţie una dintre cele cinci direcţii de dezvoltare strategică necesare pentru îmbunătăţirea educaţiei. Ca urmare, este necesar ca punerea în aplicare a masteratului didactic, prevăzut de Legea Educaţiei Naţionale, să fie susţinută de toate părţile interesate.

În opinia Coaliţiei, resursele umane pot determina, într-o măsură mult mai mare decât cheltuielile materiale, creşterea calităţii educaţiei. Totodată, potrivit Coaliţiei pentru Educaţie, ceea ce contează, în primul rând, în şcoală, este procesul de învăţare, că împărtăşire între cadrele didactice şi elevi, inclusiv împreună cu părinţii şi comunitatea. Astfel, în viziunea Federaţiei, procesul de îmbunătăţire a sistemului trebuie să pornească de la cadrele didactice şi de la modul în care acestea sunt formate iniţial şi cum îşi continuă formarea de-a lungul vieţii, iar masteratul didactic poate deveni programul de referinţă pentru formarea iniţială.

Ce spune Legea Educaţiei despre programele de masterat didactic?

Legea Educaţiei Naţionale diferenţiază „masteratul didactic, organizat exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă”, de alte forme de master şi prevede obligativitatea parcurgerii lui de către viitori profesori.

„Era o noutate prevăzută în Lege şi pentru unii dintre noi, o fereastră de speranţă pentru creşterea calităţii în sistemul educaţional. Legea este suficient de clară, vorbeşte despre cum se organizează programul, despre cum se finanţează, despre faptul că masteranzii urmau să primească o bursă de valoarea salariului unui profesor debutant.

În Lege era prevăzută chiar şi modalitatea organizării activităţii practice, prin parteneriate cu unităţi de învăţământ, dar şi cu alte instituţii ofertante de servicii în domeniu, iar universităţile se gândeau deja la oferta de programe pentru viitorii studenţii ai şcolii de profesori”, declara Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.

Cine amână introducerea masteratului didactic?

Din păcate, o ordonanţă de urgenţă (OUG 92/2012) a amânat, sine die, obligaţia impusă de lege, stipulând că: “până la absolvirea masteratului didactic, de către prima promoţie a absolvenţilor de licenţă admişi în condiţiile acestei legi, formarea pentru carieră didactică se asigura prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al Ministerului Educaţiei”.

„Accesând câteva site-uri ale facultăţilor din ţară care au încercat să dezvolte astfel de programe de master didactic, am constatat că acestea au devenit mai degrabă programe asociate formării continue decât formării iniţiale, adică s-a denaturat foarte mult de la noima legii iniţiale, iar primii beneficiari ai contextului actual par să fie Departamentele de Pregătire a Personalului Didactic din universităţi”, adaugă Daniela Vişoianu.

Masterul didactic revine ca temă recurentă în cadrul evenimentelor din domeniu, la care participă diverse părţi interesate: reprezentanţi ai mai multor inspectorate şcolare judeţene, oficiali din Ministerul Educaţiei, experţi, cercetători şi lideri ai unor organizaţii studenţeşti. Opiniile acestora sunt împărţite, ideea principală fiind că, mai degrabă, să nu fie introdus un astfel de program, decât să fie instituită obligativitatea lui, iar sistemul – universităţile şi agenţiile de reglementare – să nu aibă capacitatea de a livra programe de calitate, bine construite, în interesul de dezvoltare a viitorului profesor.

Tocmai de aceea, Coaliţia pentru Educaţie face un apel ca părţile direct interesate şi implicate în acest process să vadă interesul superior al sistemului de educaţie din România. Federaţia susţine următoarele propuneri:

– o colaborare reală între ARACIS şi ARACIP pentru proiectarea acestor programe de masterat didactic, astfel încât să fie respectate interesele părţilor implicate;

– construcţia programelor de masterat didactic în opt centre regionale, prin programe strategice finanţate din Fondul Social European, deoarece resursele se pot concentra altfel şi pot contribui inclusiv la realizarea strategiilor de dezvoltare;

– înţelegerea, de către universităţile din cele opt centre regionale, a rolului istoric pe care îl au în proiectarea acestui tip de master şi în a contribui semnificativ la calitatea intrărilor, pe care o chestionează de mulţi ani;

– schimbarea metodologiei de finanţare de baza în universităţi, adică eliminarea finanţării publice pentru studenţii la DPPD şi finanţarea masteratului didactic, cu un coeficient mai mare, pentru că universităţile să fie motivate să restructureze procesele existente şi să facă loc noilor abordări/programe;

– respectarea prevederii legale de plată a masteranzilor cu burse de mărimea salariului de profesor debutant pe parcursul celor doi ani şi crearea mecanismelor de validare a intrării acestora în sistem, fără penalizare financiară pentru cei care, în urma evaluării nu vor primi acceptul de a fi la catedră (permiterea unei rate rezonabile de inadecvare);

– conştientizarea realităţii că învăţământul secundar inferior este în acest moment punctul cel mai slab al sistemului de învăţământ obligatoriu şi că un astfel de program ar trebui să îşi vadă efectele mai ales la acest nivel, prin plasarea viitorilor absolvenţi mai ales în acest ciclu.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*