Ultimele Știri

Cine poate să asculte telefoanele în România, după ordonanţa Guvernului privind interceptările

big brother sri

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, care a fost adoptată pentru a pune în acord legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale privind interceptările SRI din anchetele procurorilor, extinde dreptul de a intercepta comunicaţiile în România la mai mulţi actori, spre deosebire de situaţia de până acum, când doar SRI-ul avea acest drept, iar procurorii DNA îşi foloseau propriul serviciu tehnic şi infrastructura tehnică a SRI.

Procurorii DNA, DIICOT, cei ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi cei din structurile de parchet teritoriale ale Ministerului Public vor avea dreptul să efectueze interceptări ale comunicaţiilor (telefonice sau electronice), folosind infrastructura Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor administrat de SRI, după ce Guvernul a modificat prin ordonanţă de urgenţă mai multe legi, pentru a pune în practică decizia Curţii Constituţionale privind entităţile care pot fi desemnate de procurori să facă supraveghere tehnică în anchete. Procurorilor li se adaugă, ca şi până acum, celelalte servicii secrete din România (SIE, DIPI, DIA) care apelează la SRI atunci când fac interceptări, în baza mandatelor de siguranţă naţională.

De asemenea, parchete precum DIICOT şi celelalte din subordinea Ministerului Public vor beneficia de un corp de poliţişti judiciari, aşa cum are în prezent DNA, aceştia putând fi desemnaţi de procurori să realizeze supravegherea tehnică, respectiv interceptările, pe infrastructura tehnică a SRI. Acest lucru are loc, ca şi până acum, în baza unui mandat de supraveghere tehnică emis de un judecător, sau, în cazul unor situaţii de urgenţă care pun în pericol mersul anchetelor şi care trebuie justificate ulterior tot în faţa judecătorului, în baza unui mandat emis direct de procuror, cu valabilitate maximă de 48 de ore.

Noile modificări anunţate de Guvern vineri seară mai arată nu doar că procurorii vor avea acces nemijlocit la infrastructura de interceptări a SRI, ci şi că Ministerul Public, deci toate parchetele din România, primesc dreptul de a avea propria infrastructură de interceptări ale comunicaţiilor. În prezent, doar DNA beneficiază de un astfel de serviciu tehnic propriu.

„Ordonanţa de Urgenţă modifică şi Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală”, arată Guvernul.

Surpriza din ordonanţa pentru interceptări: SRI devine oficial organ special de urmărire penală

Faţă de forma iniţială, în varianta actului normativ adoptat de Guvern a apărut o prevedere prin care lucrătorii SRI pot fi desemnaţi organe speciale de cercetare penală, pentru punerea în executare a madatelor de supraveghere tehnică. SRI poate să capete această calitate însă numai în dosare privind terorismul sau infracţiunile la adresa siguranţei naţionale, acolo unde sunt emise mandate de siguranţă naţională de către judecători, lucru care se întâmpla şi până acum.

„Organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele SRI pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale, conform art. 55, alin. (5) şi (6), din Codul de procedură penală, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor aceluiaşi Cod”, este modificarea adusă articolului 13 din legea de funcţionare a SRI.

În Codul de procedură penală, articolul 57, alineatul 2 privind organele de cercetare penală specială a fost modificat prin introducerea unei prevederi privind infracţiunile la adresa securităţii.

„Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. 55 alin. (5) şi (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârşirii infracţiunilor de către militari sau în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie şi de serviciu prevăzute de Codul penal săvârşite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranţa navei sau navigaţiei ori a personalului. De asemenea, organele de cercetare penală speciale efectuează, în cazul infracţiunilor  prevăzute de titlul X sin Codul penal şi a infracţiunilor de terorism, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică”, este noua prevedere adoptată de guvern.

Titlul X din Codul Penal cuprinde infracţiuni contra siguranţei naţionale cum ar fi trădarea, atentatul sau spionajul.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*