Ultimele Știri

Cine este de fapt Dacian Cioloș

dacian ciolos

Numele lui Dacian Cioloș a tot fost vehiculat prin presă ca fiind noua propunere de premier agreată de Klaus Iohannis. Însă, una este imaginea lui Cioloș prezentată pe sticla televizorului de către susținătorii săi, iar alta este realitatea.

ZIUAnews va reaminti câteva dintre „performanţele” lui Dacian Cioloş că ministru al agriculturii în guvernul Tăriceanu, dar şi cine este adevăratul mentor şi susţinător al celui care vrea să ajungă premierul României. În plus, s-a uitat foarte repede că în mandatul de ministru al agriculturii, Dacian Cioloş a avizat, în 2008, un proiect de lege prin care 11 deputaţi au vrut să prăduiască regia „Caii de rasă” de la Romsilva, dar, în urmă scandalului mediatic, afacerea a picat. ZIUAnews va prezenţa cele două articole unde sunt evidenţiate aspecte mai puţin cunoscute din CV-ul lui Dacian Cioloş.

Vulpea a monitorizat ascensiunea nepotului Cioloş

Nominalizarea la sfârşitul lunii noiembrie 2009 de către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a lui Dacian Cioloş pentru postul de comisar european la agricultură a generat reacţii pro şi contra în rândul reprezentaţilor statelor membre UE. Însă, cine este, de fapt, Dacian Cioloş şi cum ajuns el ministru al Agriculturii şi, apoi, să fie nominalizat pentru postul de comisar european?

Studii şi cursuri de perfecţionare în Franţa

În ianuarie 2005, Dacian Cioloş a fost adus pe postul de consilier de către Gheorghe Flutur, fiind până în mai 2007 reprezentant al ministerului în Comitetul Special Agricol la Consiliul Uniunii Europene. Ulterior, din mai până în octombrie 2007, Cioloş a fost subsecretar de stat pentru afaceri europene iar din 11 octombrie 2007 până în 22 decembrie 2008 a ocupat fotoliul de ministru al agriculturii în Cabinetul Tăriceanu. În vara lui 2009, Dacian Cioloş a fost numit în fruntea unei comisii prezidenţiale pentru dezvoltarea agriculturii care ar urmă să schiţeze strategia agricolă pe termen lung pe modelul comisiei prezidenţiale care a elaborat strategia pentru educaţie.

Însă nici până la ora actuală Cioloş nu a finalizat această strategie agricolă. Cât timp a fost consilier şi subsecretar de stat, Dacian Cioloş a fost implicat direct în procesul de absorbţie a fondurilor comunitare şi în punerea pe picioare a Agenţiei de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Însă despre modul cum s-a implicat Cioloş în aceste chestiuni se poate observă şi astăzi, când România are mari probleme cu aceste două cerinţe. Trebuie precizat că Dacian Cioloş a absolvit în 1994 Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj.

În perioada 1991-1996, a urmat stagii practice în ferme de agricultură ecologică sub egida Federaţiei Regionale a Agricultorilor Ecologici din Bretagne (Franţa). În perioada august – septembrie 1995 a lucrat la Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă în Franţa iar în perioada februarie – septembrie 1997 a activat în calitate de inginer stagiar la Camera Judeţeană de Agricultură Aveyron. În 1997, timp de cinci luni, a prestat că agroeconomist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare Rurală a Direcţiei Generale de Agricultură, ocupându-se cu pregătirea Programului SAPARD. A absolvit Ecole Naţionale Superieure Agronomique Montpellier ENSA. Din 2000 este doctorand în economia dezvoltării agricole, agroalimentare şi rurale la Institutul Naţional de Cercetări Agronomice (INRA) din cadrul ENSA.

Vigilenţa Vulpii

Ceea ce nu se spune despre Dacian Cioloş este faptul că în urmă cu câţiva ani s-a căsătorit cu fiica unui ofiţer cu funcţie foarte mare în rândul serviciilor secrete franceze (DST). Însă, omul care a pus umărul din greu la ascensiunea lui Cioloş este unchiul sau, care este nimeni altul decât controversatul chestor de poliţie Virgil Ardelean, cunoscut sub numele de Vulpea. În rândul parlamentarilor români circulă şi o poveste privind relaţia dintre Ardelean şi Cioloş. De fiecare dată când vreun deputat sau senator face vreo declaraţie politică sau interpelare împotriva lui Cioloş, nu trece o jumătate de ora şi respectivul parlamentar este sunat de Vulpea şi întrebat ce are cu nepotul sau.

Hoţii de cai

Unsprezece deputaţi au pus la cale o lege care va reînvia afacerile la negru cu cai de rasă existente până în 2002. Iniţiatorii vor să scoată societatea „Caii de rasă” de la Romsilva şi să înfiinţeze Compania Naţională „Herghelii de Stat”. Un imens scandal a izbucnit în 2002 după ce în mai multe herghelii aparţinând Societăţii Naţionale Cai de Rasă (SNCR) au fost descoperite exemplare din rase campioane care nu erau inventariate pentru a fi vândute ilicit. În cele din urmă, Guvernul Năstase a decis desfiinţarea SNCR şi transferarea patrimoniului acesteia către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Acum, 11 deputaţi, dintre care trei pot fi consideraţi că au interese directe, doresc să se revină la situaţia dinainte de 2002.

Aceştia au iniţiat un proiect de lege prin care doresc mutarea societăţii „Caii de rasă” de la Romsilva şi înfiinţarea Companiei Naţionale „Herghelii de Stat”. În realitate, această organizare ar putea duce la reînvierea afacerilor la negru cu cai. Multe dintre ţările europene s-au confruntat cu asemenea situaţii. S-a ales soluţia prin care hergheliile au fost privatizate, statul rămânând să încaseze o taxa de la fiecare vânzare de cai.

Un grup de 11 deputaţi a iniţiat o propunere legislativă prin care se dorea mutarea societăţii „Caii de rasă” de la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi înfiinţarea Companiei Naţionale „Herghelii de Stat”. Este vorba despre deputaţii UDMR Kelemen Atilla şi Szekely Levente, deputaţii PNL Adrian Semcu, Ionel Palăr şi Nicolae Popa, deputatul PD-L Valeriu Tabăra, deputaţii PSD Ioan Munteanu şi Vasile Mocanu, deputaţii PC Lia Ardelean şi Dragoş Dumitriu, şi deputatul independent Mircia Giurgiu. Scopul, în realitate, este vânzarea unor armăsari foarte valoroşi şi acapararea terenurilor şi clădirilor aflate actualmente în patrimoniul Romsilva şi care se află în vecinătatea unor oraşe precum Bucureşti, Braşov, Târgu Mureş, Mangalia, Arad,Timişoara etc. Suprafeţe întinse de teren şi clădiri a căror valoare imobiliară este extrem de mare.

Propunerea legislativă a celor 11 parlamentari are că scop declarat înfiinţarea Companiei Naţionale „Herghelii de Stat”. „Ţinând cont de valoarea inestimabilă a patrimoniului genetic naţional, pe care o are la ora actuală Romsilva prin cele 12 herghelii naţionale şi 4 depozite de armăsari de monta publică şi având în vedere activitatea de baza – silvicultură – se impune înfiinţarea unei societăţi de sine stătătoare a statului, pentru a păstra şi conservă acest patrimoniu. (…) Înfiinţarea Companiei Naţionale „Herghelii de Stat” prin reducerea efectivelor stabilite de organele competenţe la jumătate nu afectează bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2008″, se precizează în expunerea de motive. În realitate însă, ţintă este obţinerea unor venituri din vânzarea armăsarilor şi acapararea patrimoniului societăţii „Caii de rasă”.

Romsilva se opune

De altfel, proiectul de lege, despre care ministrul agriculturii Dacian Cioloş avea cunoştiinţă, îi da de gol pe iniţiatori. Astfel, la articolul 4, alineatul a, se specifică faptul că veniturile proprii ale viitoarei companii se constituie, pe lângă finanţările venite de la Ministerul Agriculturii, din vânzări de cabaline care nu fac parte din Herghelia Naţională şi din patrimoniul genetic naţional pentru conservare şi păstrare.

În punctul de vedere al Romsilva, semnat de directorul general Dan Ioan Aldea, omul susţinut de către Dacian Cioloş, se precizează că expunerea de motive prezentate de cei 11 deputaţi este „neconformă cu realitatea, induce în eroare şi este jignitor la adresa RNP”. Aldea a atras atenţia asupra ultimului paragraf din expunerea de motive „Înfiinţarea Companiei Naţionale Herghelii de Stat prin reducerea efectivelor stabilite de organele competenţe la jumătate nu afectează bugetul ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2008”, considerând că acesta este un mare neadevăr şi un pericol atât pentru patrimoniu, cât şi pentru hergheliile tradiţionale româneşti

Prin această propunere legislativă se revine la organizarea anterioară OUG nr.139/2002, singură diferenţa fiind denumirea. Respectiv, în loc de SN Cai de Rasă SĂ se trece la CN „Herghelii de Stat”, organizare care adusese hergheliile de stat în situţia critică ce a determinat trecerea acestora la Regia Naţională a Pădurilor şi care a determinat desfiinţarea unor unităţi tradiţionale şi de renume european precum Herghelia Bonţida şi Depozitul de Armăsari Homorod. „Conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva nu este de acord cu propunerea legislativă la care ne referim şi pentru că ne-aţi cerut punct de vedere. Solicit iniţiatorilor să-şi retragă propunerea legislativă”, se arată în scrisoarea înaintată de Romsilva, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Sursa: Ziuanews.ro

 

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*