Cinci riscuri majore pun în pericol existenţa Uniunii Europene

  • Adrian Marinescu
  • 28 martie 2016
  • Externe
ue

Uniunea Europeană este un vis nobil, dar ca întotdeauna urmează trezirea la realitate şi anume că nu este posibil să menţii unitatea economică şi politica monetară comună pentru state cu politici fiscale diferite, potrivit unei analize publicate de Business Insider care descrie cinci riscuri majore pentru existenţa spaţiului comunitar.

Criza datoriilor suverane din Europa a fost primul semn că ceva este greşit din punct de vedere structural, scrie analistul american John Mauldin, preşedintele Mauldin Economics şi gazda evenimentului anual Strategic Investment Conference, adresat investitorilor.

Germania a acordat împrumuturi mari pentru ca ţările mai sărace din zona euro să poată cumpăra produse germane. Alte ţări exportatoare din UE au făcut acelaşi lucru.

Dezechilibrul comercial rezultat trebuia să se manifeste undeva şi a făcut-o prin datoriile unor ţări ca Grecia, Italia, Spania, Portugalia şi Irlanda.

Dacă la acestea se adaugă tensiunile politice provocate de criza migranţilor şi riscul ieşirii Marii Britanii din Uniune, perspectiva prăbuşirii Europei devine tot mai reală.

Mauldin enumeră cinci riscuri interne majore ale Uniunii Europene, iar felul în care vor fi administrate va permite sau nu supravieţuirea UE şi va avea repercusiuni în economia globală.

Italia are potenţialul să devină principala bătaie de cap a Europei, cu un sistem bancar în care creditele neperformante proliferează.

În prezent, creditele neperformante formează aproape 20% din activele sistemului bancar italian. În cazul unor bănci din sudul Italiei, creditele problemă reprezintă aproape 40% din totalul portofoliilor.

În Statele Unite nivelul creditelor neperformante este de doar 1%, iar în perioada de vîrf a crizei se ridicau la 3,5%. În Italia nivelul este de aproape 6 ori mai mare şi nici măcar nu este criză economică, notează Mauldin.

Prăbuşirea sistemului bancar italian este un risc sistemic pentru întreaga Europă. Italia este a opta mare economie a lumii, puţin mai mică decât cea a Indiei. Impactul economic asupra Europei şi asupra economiei lumii ar fi major.

Comparativ cu Italia, Grecia pare administrabilă. Grecia este importantă însă din alt motiv, acela că este principala poartă de intrare în Europa pentru sirieni, irakieni şi alţi migranţi.

Ţările mai bogate au nevoie de cooperarea Greciei pentru a ţine sub control refugiaţii.

Grecia este astfel în centrul a două crize majore produse în Europa în ultimii ani, criza datoriilor şi insistenţa Germaniei pentru austeritate, ca singură soluţie, şi valul de migranţi din ţările sărace şi afectate de războaie.

Criza umanitară este deja un dezastru umanitar, situaţia se înrăutăţeşte, iar Uniunea Europeană este paralizată.

Un alt risc major este prăbuşirea spaţiului Schengen. Atacurile teroriste de la Paris, din noiembrie 2015, au dus la reintroducerea controalelor la graniţe care în trecut erau libere. Atacurile au convins numeroşi europeni că migranţii musulmani, iniţial consideraţi bineveniţi, sunt un risc de securitate.

Cancelarul german Angelina Merkel este supusă în ultima perioadă unei presiuni politice intense din partea alegătorilor care se opun imigraţiei.

Opoziţia tot mai mare a europenilor faţă de migranţi face ca liderii europeni să ia în serios posibilitatea ca Turcia să devină membru al UE, în schimbul reţinerii migranţilor în interiorul graniţelor sale, iar acest fapt este al patrulea risc, în opinia lui Mauldin.

Negocierile de aderare a Turciei la UE nemulţumesc Cipru, mic stat insular care are aceleaşi drepturi de veto în cadrul Uniunii ca şi Germania şi Franţa.

Cipru poate respinge prin veto acordul cu Turcia în criza refugiaţilor, dorit de restul Europei.

Soluţia a fost până în prezent ca statele europene puternice să îşi impună punctul de vedere în faţa ţărilor mai mici, rezolvând problemele pe termen scurt, în detrimentul unităţii pe termen lung.

Începerea negocierilor de aderare a Turciei este împiedicată de numeroase probleme politice, cum este faptul că autorităţile de la Ankara nu recunosc paşapoartele cipriote şi nu permit navelor şi avioanelor din Cipru să intre în  porturile şi pe aeroporturile turceşti.

Cipru are obiecţii legitime, dar soluţia UE este să le ignore şi să meargă mai departe pe alte fronturi.

Un alt pericol este referendumul care va avea loc pe 23 iunie în Marea Britanie, referitor la apartenenţa ţării la UE.

Ieşirea unui stat membru din UE ar crea un precedent periculos, iar în anii următori ar apărea consecinţe majore pentru comerţul mondial şi circulaţia fondurilor.

Dacă Europa va rămâne unită, va avea de rezolvat problema datoriilor suverane, iar soluţia ar putea fi transferarea acestora la Banca Centrală Europeană (BCE).

Condiţia ar fi ca toate statele membre să îşi echilibreze bugetele, obligaţie care revine şi statelor federale americane.

Transferul la BCE a datoriilor naţionale ar slăbi însă euro, iar soluţia ar trebui acceptată de Germania. De ce ar face Germania acest lucru? Pentru că 40% din PIB-ul german provine din exporturi, din care jumătate în alte state membren notează Mauldin.

Alt rezultat posibil este să nu aibă loc un acord în problema datoriilor, euro să se prăbuşească, iar statele să revină la monedele proprii, mult mai slabe în raport cu dolarul, ceea ce ar avea implicaţii majore pentru economia globală.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *