Ultimele Știri

CEDO: Interzicerea accesului unui fost parlamentar român, colaborator al Securității, la funcții publice nu contravine Convenției

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că nu a fost încălcat dreptul la respectarea vieții private și a vieții de familie în cazul unui fost parlamentar român, Petre Naidin, căruia i-a fost interzis accesul la un post în serviciul public pe motiv că a fost informator al Securității, fosta poliție politică.

În cazul Naidin împotriva României, CEDO a stabilit, în unanimitate, că nu a existat o încălcare a Articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și a vieții de familie), în conjuncție cu Articolul 14 (interzicerea discriminării) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, informează un comunicat al CEDO transmis marți.

Cazul viza o decizie de interzicere ca fostul informator al Securității să ocupe un post public.

CEDO a luat notă de o decizie a Curții Constituționale conform căreia interzicerea foștilor colaboratori ai poliției politice de la a fi angajați în serviciul public este justificată prin loialitatea care se așteaptă de la toți funcționarii față de regimul democratic.

Curtea a reiterat că statele, ca principiu, au un interes legitim în a reglementa condițiile de angajare în serviciul public. Un stat democratic are un interes legitim în a le cere funcționarilor să dea dovadă de loialitate față de principiile constituționale pe care a fost fondat statul.

Între 1990 și 1991, Petre Naidin a fost subprefect al județului Călărași. El a fost ales apoi membru în Parlament, unde a servit timp de trei mandate, până în 2004. În 2000, când Naidin candida pentru cel de-al treilea mandat de parlamentar, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) i-a verificat trecutul candidatului, pe baza unei legi adoptate în 1999.

CNSAS a concluzionat că, între 1971 și 1974, Naidin a colaborat cu Securitatea, fosta poliție politică din timpul regimului comunist.

Fostul parlamentar a contestat decizia CNSAS la Curtea de Apel București, care i-a respins apelul. În 2003, Guvernul a redactat un proiect de lege privind combaterea corupției și nevoia de transparență în serviciul public. Proiectul, care a devenit apoi lege, avea un nou paragraf la Articolul 50 al Legii 188/1999 privind statul funcționarilor publici, interzicându-le persoanelor descoperite că au lucrat cu poliția politică de a fi angajate în serviciul public.

În 2004, spre sfârșitul mandatului său de parlamentar, Naidin a încercat să ocupe din nou un post de funcționar public și a cerut Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să-i treacă numele pe o listă de rezervă pentru subprefecți. La 1 octombrie 2004, Agenția i-a refuzat solicitarea, bazându-se pe prevederile legii, așa cum a fost ea amendată în 2003, privind interdicția ca foștii colaboratori ai Securității să ocupe o funcție publică.

Naidin a contestat în instanță răspunsul Agenției și a inițiat un apel de neconstituționalitate la Curtea de Apel București în privința Articolului 50 din lege, modificat în 2003. El a spus că este vorba de o discriminare nejustificată în privința accesului la serviciul public.

La 24 ianuarie 2006, Curtea Constituțională a stabilit că prevederile vizate sunt compatibile cu Constituția. Printr-un verdict al Curții de Apel de la 11 aprilie 2006, menținut de o decizie finală de la 23 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, solicitările petiționarului au fost respinse. Naidin a sesizat CEDO la 24 august 2007.

Prin decizia anunțată marți, CEDO a stabilit că tratamentul diferențiat aplicat lui Petre Naidin a respectat obiectivele legitime de a proteja securitatea națională, siguranța publică și drepturile și libertățile celorlalți. Pentru a evita o repetare a trecutului, statul român trebuie fondat pe o democrație capabilă de a se apăra, notează CEDO

În ceea ce privește proporționalitatea măsurii, Curtea a precizat că posibilitatea ca solicitantul să poată fi angajat în sectorul privat și chiar în companii cu potențiale implicații pentru interesele economice, politice și de securitate ale statului nu a fost supusă niciunei restricții de către stat. De asemenea, nu i-a fost interzis accesul la o poziție în alte zone ale sectorului public care nu implică exercitarea unei autorități publice.

Aceste considerații au fost suficiente pentru ca CEDO să stabilească faptul că nu a existat o încălcare a Articolului 8 (dreptul de respectare a vieții private și a vieții de familie), în conjuncție cu Articolul 14 (interzicerea discriminării) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*