Ultimele Știri

Ce s-ar întâmpla în cazul unui război? Turcia vs. Rusia, capacitățile militare ale celor două țări

turcia vs rusia

Turcia a confirmat că avioanele sale de vânătoare au doborât marţi un avion de război rus, care i-ar fi încălcat spaţiul aerian şi a ignorat avertismentele repetate, în timp ce Rusia susţine că aeronava sa a zburat numai deasupra teritoriului sirian.

Turcia este a doua putere militară a NATO. Are peste 250 de avioane F-16 şi peste 200 de nave de război. Mai mult, Turcia este una dintre cele cinci ţări membre NATO în care alianţa a detaşat arsenal nuclear. Rusia este a doua armată din lume după Statele Unite după capacităţile militare, o spune un clasament Global FirePower, publicat luna trecută. După acelaşi top, Turcia se află abia pe locul 10. E drept, Kremlinul alocă un buget de trei ori mai mare pentru armată decât Ankara. Adică 60 de miliarde de dolari, comparativ cu 18 miliarde de dolari, informează Digi24.

TURCIA

Aşezată pe două continente, cu 97% din teritoriu în Asia şi 3% în Europa, Turcia controlează strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană. Tocmai pentru că are o poziţie excelentă pentru a ţine sub observaţie situaţia din Orientul Mijlociu, NATO are un comandament la Izmir, în timp ce americanii au acces la o bază militară extrem de importantă, la Incirlik.

La poziţia geografică se adaugă forţa militară a Turciei, a doua din NATO după Statele Unite. La o populaţie de aproape 78 de milioane de locuitori, forţele armate numără în total peste un milion de militari şi rezervişti.

Nu numai atât, dar marina militară turcă are peste 200 de nave, iar forţele aeriene aproximativ 250 de aparate de zbor.

La toate acestea se adaugă faptul că Turcia este una dintre cele cinci ţări membre NATO în care alianţa a detaşat arsenal nuclear. Astfel, Turcia dispune de aproximativ 90 de bombe nucleare, mai informează Digi24.

RUSIA

Rusia este a doua ţară din lume, după Statele Unite, la capitolul capacitate militară. După anii de confuzie şi de după destrămarea lagărului comunist, Rusia a început încet, încet să-şi redobândească puterea. E rezultatul unei campanii susţinute şi, în mare măsură, revanşarde la adresa Vestului, o campanie condusă de preşedintele Vladimir Putin.

Liderul de la Kremlin a considerat dintotdeauna căderea URSS-ului drept o mare tragedie istorică şi şi-a propus refacerea fostei puteri şi renaşterea prestigiului Moscovei. Ambiţia fostului agent KGB s-a lovit, însă, de o noua situaţie geopolitică. De felul în care s-au reaşezat piesele pe tabla de şah europeană.

După dispariţia pactului de la Varşovia, Rusia pierde cordonul de siguranţă din vest. Pentru Moscova, problema s-a complicat mult mai tare când foşti sateliţi sovietici precum Ţările Baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România sau Bulgaria au intrat în Alianţa Nord-Atlantică.

În plus, amplasarea scutului antirachetă în Polonia şi România avea să fie considerată de către Moscova una dintre cele mai mari ameninţări la adresa siguranţei Rusiei.

Pentru a contracara această nouă realitate geopolitică, Moscova declanşează conflicte sau le întreţine pe aşa-numitele „conflicte îngheţate”. Două ar fi motivele: o dată, pentru a bloca reorientarea sateliţilor rămaşi în sfera de influenţă a Rusiei spre alte centre de putere, apoi pentru a-şi asigura influenţa asupra unor regiuni considerate vitale pentru apărarea teritoriului rusesc. Abhazia, Osetia, Transnistria sunt cele mai cunoscute astfel de conflicte îngheţate. Iar războiul din Ucraina este ultimul şi cel mai important conflict de acest gen. Există o explicaţie clară: Ucraina şi Belarus rămăseseră ultimele avanposturi în calea înaintării NATO pe spre estul Europei.

Conflictul din Ucraina împinge Moscova spre o mişcare riscantă şi în acelaşi timp provocatoare. Rusia anexează Peninsula Crimeea printr-o strategie care pune pe gânduri Vestul. Moscova îşi trimite în Crimeea, dar şi în estul Ucrainei, aşa-numiţii omuleţi verzi, expresie folosită de oficialii NATO şi care le spune aşa soldaţilor ruşi fără însemne care acţionează în aceste regiuni.

O astfel de repliere geopolitică, la care se adaugă şi recenta implicare în teatrul de război din Siria, era imposibilă fără o spectaculoasă reformă a armatei. Lucru pe care Rusia lui Vladimir Putin îl anunţa încă din 2008. Liderul de la Kremlin anunţă investiţii de aproape 700 de miliarde de dolari pentru modernizarea armatei până în 2020.

Prin acest nou pachet de investiţii, Moscova îşi propune, astfel, modernizarea forţelor sale militare în proporţie de 70 la sută până la sfârşitul acestui deceniu.

În plus, pe toată această perioadă, armata rusă ar urma să fie dotată cu 800 de noi avioane, 1.200 de elicoptere, peste 40 de submarine, peste 60 de fregate şi corvete, cel puţin 20 de distrugătoare şi, nu în ultimul rând, şase portavioane.

Nu trebuie să uităm că puterea militară a Rusiei este deja impresionantă. Ea dispune de aproape 800 de mii de militari activi şi de aproape 2.500.000 de rezervişti. În plus, Armata rusă are deja peste 3.400 de avioane, cel puţin 1.000 de elicoptere de luptă, 55 de submarine, aproape 80 de fregate şi corvete, 12 distrugătoare şi un portavion.

Nu în ultimul rând, Rusia dispune de aproximativ 1.700 de focoase nucleare amplasate pe rachete balistice şi în bazele aeriene şi o rezervă de 4.500 de focoase care pot fi oricând puse în funcţiune. Nu în ultimul rând, pentru a contracara un eventual pericol reprezentat de scutul antirachetă din Polonia şi România, Rusia a dezvoltat rachetele Topol-M. Acestea îşi pot schimba traiectoria din mers, în timp real, şi ar putea penetra orice sistem antirachetă.

Forţa militară a Turciei, a doua din NATO

Personal militar activ şi în rezervă: 1.041.900 de oameni

Marina militară dispune de 212 nave de război

Aviaţia militară dispune de 250 de avioane F-16

Armament nuclear: 90 de bombe nucleare B61

Actuala putere militară a Rusiei

3.429 de avioane

1.120 de elicoptere

55 de submarine

4 fregate

74 de corvete

12 distrugătoare

1 portavion

Armamentul pe care Rusia îl va achiziţiona până în 2020

800 de avioane de luptă

1.200 de elicoptere

44 de submarine

36 de fregate

28 de corvete

24 de distrugătoare

6 portavioane

TOPUL celor mai puternice 10 puteri militare din lume:

„În esenţă, căutăm un pachet de măsuri terestre, aeriene şi maritime care să consolideze asigurările celor mai estici aliaţi. Sunt însărcinat să prezint (măsurile) până săptămâna viitoare. Intenţionez să le prezint mai devreme”, a spus generalul.

Statele Unite ale Americii ocupă de mult timp prima poziţie într-un clasament al celor mai importante zece puteri militare din lume.

Site-ul Global Firepower a realizat o astfel de ierarhie în baza unor indici care iau în calcul mai mulţi factori, precum capacităţile militare terestre, aeriene şi maritime ale fiecărei ţări, numărul de militari, resursele de care dispune ţara respectivă, situaţia financiară şi poziţia geografică.

1. SUA

Realizatorii ierarhiei menţionează că puterea unei armate a stat întotdeauna în numărul de soldaţi activi şi nu în capacitatea tehnică. SUA deţin un număr total de 1.430.000 de cadre militare active, în timp ce personalul militar în rezervă se ridică la 850.000.

În plus, Statele Unite se bazează pe un număr de peste 145 de milioane de posibili soldaţi, respectiv aproximativ jumătate din populaţia ţării (316,6 milioane de locuitori).

În ceea ce priveşte forţa terestră, SUA deţin 8.325 de tancuri, 25.782 de vehicule de luptă blindate, 1.791 de piese de artilerie tractate, 1.330 de lansatoare de rachete, 1.934 arme cu autopropulsie şi 28.000 de sisteme de arme portabile AT.

La capitolul putere aeriană, SUA au 13.683 de aparate de zbor, dintre care 6.000 de elicoptere, 2.270 de avioane de luptă, peste 5000 de avioane de transport şi 914 elicoptere de atac.

Forţele navale ale SUA sunt formate din 473 de nave, dintre care 10 portavioane cu propulsie nucleară, 15 fregate, 62 de distrugătoare, 72 de submarine şi 13 nave de coastă.

2. Rusia

La o populaţie de 145 de milioane de locuitori, Rusia are 766.000 de cadre militare active şi 2,48 de milioane de cadre militare în rezervă.

Forţe terestre: 15.500 de tancuri, 27.600 de vehicule de luptă blindate, 4.600 piese de artilerie tractate şi 3.700 de lansatoare de rachete.

Forţe aeriene: 3.082 total avioane, 973 de elicoptere, 1.289 de avioane de luptă.

Forţe navale: un portavion, 63 de submarine, 4 fregate, 13 distrugătoare, 65 de nave de coastă (352 – total nave)

3. China

China a anunţat în luna martie a acestui an că va creşte cu 12,2 la sută bugetul său militar în 2014, ceea ce reprezintă o nouă creştere de două cifre în ultimii ani. Bugetul apărării chinez este al doilea cel mai ridicat din lume, dar se află cu mult în spatele celui al Statelor Unite (632,8 miliarde de dolari aşteptaţi în acest an)

China deţine însă supremaţia la capitolul efectiv de militari, cu un număr de 2.285.000 de cadre militare active şi 2.300.000 de militari în rezervă.

De asemenea, dintr-un total de 1,34 de miliarde de locuitori China se poate baza pe 749 de milioane de posibile cadre militare.

Forţe terestre: 9.150 de tancuri, 4.788 de vehicule de luptă blindate, 6.246 piese de artilerie tractate şi 1.770 de lansatoare de rachete.

Forţe aeriene: 2.788 total avioane, 856 de elicoptere, 885 de avioane de luptă.

Forţe navale: un portavion, 69 de submarine, 45 fregate, 24 distrugătoare, 353 de nave de coastă (520 – total nave)

4. India

5. Marea Britanie

6. Franţa

7. Germania

8. Turcia

9. Coreea de Sud

10. Japonia.

Comentarii prin Facebook

1 Comentariu on Ce s-ar întâmpla în cazul unui război? Turcia vs. Rusia, capacitățile militare ale celor două țări

  1. Voi recititi articolele inainte sa le publicati?
    Cum se paote ca Turcia sa fie a doua forta din NATO iar in clasamentul mondial sa fie dupa Marea Britanie, Franta si Germania?

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*