Ultimele Știri

Ce ar putea câștiga și ce ar putea pierde românii din acordul UE – Marea Britanie

brexit

Amenințările britanicilor privind ieșirea din UE ne-ar putea aduce beneficii  sau ar putea înrăutăți situația românilor care lucrează în Anglia, în funcție de cum negociază oficialii de la București.

Klaus Iohannis se întâlnește, luni, la Palatul Cotroceni, cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. Principalul subiect al discuției, afirmă surse oficiale, va fi Brexit – posibila ieșire a Marii Britanii din UE – mai ales că pe 18-19 februarie Iohannis va merge la reuniunea Consiliului European unde ar trebui să se încheie un acord politic pe acest subiect.

Londra a formulat în total patru cerințe pentru a menține Marea Britanie în blocul celor 28, dintre care cea mai controversată este de limitarea imigrației din alte state ale Uniunii și a ajutoarelor sociale acordate acestor migranți. Premierul David Cameron vrea un moratoriu de 4 ani înainte de orice plată de ajutoare sociale imigranților din UE care vin să lucreze în Marea Britanie, dar această cerință, considerată „discriminatorie”, încalcă libera circulație a bunurilor și persoanelor, un principiu fondator al Uniunii, scrie AFP. O altă propunere a Londrei este ca alocațiile copiilor migranților să fie plătite la nivelul din țara de proveniență, nu la cel din țara în care trăiesc.

Aceste două cerințe ale lui Cameron i-ar afecta și pe românii care lucrează în Marea Britanie, al căror număr depăștește 150.000, dar și pe cei din alte state UE dacă acestea decid să copieze respectivele măsuri.

În paralel, șefii de state ai Poloniei, Ungariei, Slovaciei și Cehiei se reunesc la Praga pentru a stabili o poziție comună în privința Brexit. Țările din centrul și estul Europei ar putea respinge acordul, temându-se că, daca Marea Britanie adoptă măsuri privind limitare ajutoarelor sociale, modelul ar putea fi preluat ulterior și de alte state UE.

Polonia a negociat deja cu britanicii și săptămâna trecută premierul Beata Szydlo a anunțat că propunerile acestora sunt „în general acceptabile”. „Este vital ca totul să se facă pentru ca polonezii care lucrează în Marea Britanie să fie respectați și să primească garanții”, a spus Szydlo vineri. Pe de altă parte, Marea Britanie va staționa permanent 1.000 de militari pe teritoriul Poloniei, potrivit ministrului Apărării de la Varșovia, răspunzând la una din cele mai mari temeri ale acestei țări, aceea că nu va fi suficient apărată de NATO împotriva Rusiei.

În decembrie, David Cameron a venit la București și a discutat cu președintele și premierul. „Sprijin principiul liberei circulații și românii, ca și alți europeni, aduc o contributie valoroasă în foarte multe domenii. Dar nu am crezut niciodată ca această libertate de mișcare va aduce atâția oameni și trebuie să rezolvăm această presiune pe serviciile publice. Migrația netă e de 300.000 oameni pe an și nu e sustenabil”, a spus atunci prim-ministrul britanic. Se pare însă că liderii de la București au fost mai puțin flexibili decât cei polonezi în discuțiile cu englezii.

Potrivit Guardian, Tusk a reușit să negocieze cu Cameron o reducere a perioadei moratoriului și ar putea impune ca măsurile luate de Marea Britanie să nu poată fi copiate de alte state, cu excepția Suediei. Însă măsura referitoare la nivelul alocațiilor pentru copii continuă să stârnească temeri, dat fiind că ar putea fi extinsă și la alte ajutoare sociale, ba chiar la pensii. Ori, legal, este imposibil în acest moment ca o asemenea măsură să fie limitată doar la Marea Britanie și să li se interzică altor state UE să o aplice.

De asemenea, mai multe țări vest-europene, între care Franța și Belgia, sunt nemulțumite de particularismul economic al Marii Britanii și se tem că politica Londrei afectează piața comună europeană.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*