Ultimele Știri

CCR decide miercuri dacă dezincriminează abuzul în serviciu. 800 de dosare DNA care ar rămâne fără obiect. Kovesi: Dacă va fi dezincriminat, nu vom mai putea efectua investigaţii

Laura Codruța Kovesi

CCR decide în şedinţa de miercuri în legătură cu dezincriminarea abuzului în serviciu, subiectul stârnind reacţii pro şi contra, de la cele 800 de dosare DNA care ar rămâne fără obiect şi până la UNJR care o acuză pe Laura Codruţa Kovesi că face presiuni asupra CCR înainte de hotărâre.

UPDATE: Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a declarat miercuri, înainte de începerea şedinţei Curţii în care se discută dezincriminarea abuzului în serviciu, că nu a simţit nicio presiune din partea nimănui şi că nu ştie dacă se va lua o decizie azi sau pronunţarea se va amâna din nou.

Întrebat dacă declaraţiile publice din ultimele zile în ceea ce priveşte pericolul unei eventuale dezincriminări a abuzului în serviciu a pus presiune pe judecătorii Curţii Constituţionale, Petre Lăzăroiu a afirmat că el nu a simţit vreo presiune. ”Pe mine n-are nicio presiune nimeni şi nu cred că şi pe colegii mei, dar nu cred că asta-i problema. Noi ne vedem de treabă”, a spus Lăzăroiu.

În ceea ce priveşte declaraţiile fostului preşedinte al CCR Augustin Zegrean, cum că în cele mai multe state europene pentru abuz în serviciu nu se face închisoare, judecătorul Petre Lăzăroiu a arătat că este problema fiecărui stat cum îşi defineşte politica penală. ”Chestiune de politică penală. Fiecare stat îşi face propria politică penală”, a explicat Lăzăroiu.

Judecătorul CCR a mai susţinut că nu poate spune în acest moment dacă articolul din Codul Penal care încriminează abuzul în seriviciu este clar sau neclar: ”Nici asta nu pot să vă spun, v-aş spune cu drag, dar deocamdată nu ne-am pronunţat pe el. Mă credeţi că nu ştiu cum voi vota? Nu ştiu”, a conchis Lăzăroiu.

Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri există 8 sesizări de neconstituţionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal şi articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, printre semnatarii sesizărilor fiind fosta şefă DIICOT, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu.

Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Într-una dintre sesizările făcute la Curtea Constituţională de către Adrian Simion, inculpat într-un dosar de corupţie aflat pe rolul Tribunalului Brăila, se arată că “sintagma „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime” din cuprinsul dispoziţiilor art.297 Cod penal este lipsită de claritate şi previzibilitate, nepermiţând determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu, această situaţie contravenind principiului legalităţii incriminării prevăzut la art.1 din codul penal şi art.7 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor”.

Totodată, se mai arată o a doua situaţie care generează confuzie în ceea ce priveşte textul este aceea a laturii subiective cu care se săvârşeşte infracţiunea, fiind “dificil pentru subiectul procesual să îşi dea seama ce este interzis pentru el sau ce pedepseşte legea, câtă vreme conţinutul reglementării este ambiguu”.

Un alt articol contestat este 13(2) din Legea nr.78/2000 care menţionează că ”în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Adrian Simion precizează în sesizarea sa că dispoziţiile din articol „sunt imprecis redactate şi neclare, deoarece legiuitorul nu menţionează dacă folosul necuvenit trebuie să fie unul material sau ideal, dacă obţinerea acestui folos este rodul voinţei infractorului ori poate fi şi întâmplător, dacă în cazul în care o altă persoană este beneficiarul acestui folos între el şi funcţionar trebuie sau nu să existe o legătură”.

Fostul preşedinte al CCR, Augusti Zegrean: În Europa, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale spunea într-un interviu televizat, la începutul lunii mai, că în Europa doar 12 ţări mai sancţionează în Europa cu închisoare abuzul în serviciu.

„Avem şi un document întocmit de Comisia de la Veneţia, la cererea Parlamentului European, a Consiliului Europei, nu a UE, pe această temă — reglementarea abuzului de putere, abuzului în serviciu. În toate ţările sunt preocupări în acest domeniu. În Europa, din câte am verificat şi am constatat, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancţionează. Adică nu-l sancţionează cu închisoarea. Sunt ţări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcţii publice pe o anumită perioadă de timp, dar la noi s-a mers pe această variantă. La noi, din câte ştiu, din timpul comunismului s-a introdus această infracţiune în Codul penal şi acolo a rămas”, a afirmat Augustin Zegrean, la Digi 24.

În Elveţia, cel care comite o astfel de infracţiune riscă amendă penală şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţii publice pentru cinci ani.

În Franţa, legislaţia nu prevede sancţionarea abuzului în serviciu în mod direct, în schimb există alte prevederi care pedesesc persoanele care abuzează de funcţiile publice pentru obstrucţionarea implementării legii sau care nu îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Faptele sunt sancţionate cu amendă penală sau închisoare de până la 5 ani.

Nici în Germania, abuzul în serviciu nu este reglementat, iar prevederile legate de fapte penale comise de persoane care ocupa funcţii publice sunt trecute la capitolul “Fraudă”, în timp ce în Finlanda, cel care comite o astfel de faptă riscă până la patru ani de închisoare. Printre statele care incriminează direct fapta se află şi Italia, unde pedeapsa maximă este de patru ani.

Laura Codruţa Kovesi: Dacă va fi dezincriminată, nu vom mai putea efectua investigaţii

Procurorul şef al DNA spunea că în condiţiile în care Curtea Constituţională a României va decide dezincriminarea abuzului în serviciu, funcţionarii îşi vor îndeplini atribuţiile după ureche şi nu după lege, precizând că cetăţenii sunt cei care trebuie să îşi facă griji.

„Dacă infracţiunea de abuz în serviciu dispare din legislaţia noastră, funcţionarii îşi vor îndeplini atribuţiile după ureche şi nu după lege. Şi trebuie să ne gândim dacă suntem pregătiţi ca fiecare funcţionar să acţioneze cum îşi doreşte, fără a-l putea investiga. O treime din infracţiunile pentru care noi am întocmit rechizitorii sunt de abuz în serviciu. Eu am studiat practica CCR din 2000 până în prezent. Niciodată CCR nu a interpretat un text din lege. Acesta este atributul unei instanţe de judecată. Orice încercare de a limita competenţele DNA ne îngrijorează dar nu cred că procurorii trebuie să fie îngrijoraţi ci cetăţenii. Sunt cazuri publice în care am arătat prejudicii enorme. Nu poti să vii să spui, ca funcţionar public, că nu ştii ce ai de făcut”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Ulterior, procurorul şef al DNA şi-a menţinut poziţia şi în presa străină.
„Dacă va fi dezincriminată, nu vom mai putea efectua investigaţii”, a declarat Laura Codruţa Kovesi pentru agenţia The Associated Press în data de 7 iunie.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România: Declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi, formă de presiune

După declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a transmis procurorului şef al DNA o solicitare publică de încetarea „a presiunilor asupra Curţii Constituţionale înaintea pronunţării cu privire la constituţionalitatea abuzului în serviciu”.

„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România solicită public procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, precum şi liderilor de opinie, să înceteze presiunile asupra Curţii Constituţionale înaintea pronunţării cu privire la constituţionalitatea abuzului în serviciu, reglementat de Legea 78/2000”, transmite UNJR printr-un comunicat de presă. Judecătorii susţin că declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi, potrivit cărora „o decizie a CCR în privinţa abuzului în serviciu într-un alt sens decât cel susţinut de DNA ar fi „o încetare a luptei anticorupţie în România” şi „un semnal pe care statul român îl dă: «Gata, am luptat destul cu corupţia, nu mai trebuie să luptăm cu coruptia, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte»”, reprezintă o formă de presiune asupra Curţii Constituţionale care e neconformă cu statutul de magistrat şi principiul separaţiei puterilor în stat”.

Traian Băsescu: Kovesi minte cu nonşalanţă. Nimeni nu a cerut dezincriminarea

Laura Codruţa Kovesi a fost criticată şi de fostul preşedinte Traian Băsescu. ”Este, pentru mine, şocantă declaraţia doamnei Kovesi. Eu n-am văzut încă un înalt demnitar al statului român să mintă cu atâta nonşalanţă. Deci doamna Koveşi vorbeşte de dezincriminarea abuzului în serviciu, or nimeni nu a cerut asta. (…) Este o mare minciună pe care doamna o spune public”, a declarat Traian Băsescu într-o emisiune la România TV.

El a mai spus că România are în Codul Penal o definiţie incorectă a abuzului în serviciu, care permite ”abuzul procurorilor şi a judecătorilor”.

Direcţia Naţională Anticorupţie are în lucru, în momentul de faţă, 865 de dosare care au ca obiect fraude în achiziţii publice, dintre care, în mare parte, sunt reţinute infracţiuni de abuz în serviciu. Unul dintre dosare îi vizează pe fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, şi pe fostul Procuror General al României, Tiberiu Niţu. DNA îl acuză pe Gabriel Oprea că a beneficiat, ilegal, de însoţire permanentă şi că în virtutea funcţiei i-a pus la dispoziţie dispozitive rutiere şi lui Tiberiu Niţu.

Printre politicienii care apar pe lista cu dosare penale sub acuzaţia de abuz în serviciu se mai află: Elena Udrea şi Ion Ariton, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Bunea Stancu, care au şi sesizat Curte Constituţională cu privire la abuzul în serviciu, Titus Corlăţean, fost ministru de Externe în dosarul Diaspora.

Printre cei condamnaţi definitiv pentru abuz în serviciu, sunt Victor Babiuc, condamnat la doi ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri Becali – MapN, întemniţat în 21 mai 2013, Corneliu Dobriţiu, condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul case pentru generali, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi Tudor Chiuariu, condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, în dosarul Poşta, pentru fapte comise în perioada în care era ministru al Justiţiei.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*