Ultimele Știri

Cat de toxic este plasticul pentru organismul uman?

Practic nu ne putem imagina vreo activitate fara obiectele din plastic. La cumparaturi, in casele noastre, la picnicuri, peste tot aceste obiecte si-au facut loc si se pare ca invadeaza viata de zi cu zi a omului modern. Dar materialele de plastic folosite si reincalzite ne pot cauza grave probleme de sanatate.

Bisfenolul A este folosit pentru ambalajele alimentare, pentru cutiile bauturilor, dar si in compozitia unor bunuri menajere ca: biberoane, sticle de apă, cutii pentru mâncare, ochelari, căşti de protecţie pentru biciclete. Studiile au aratat ca Bisfenolul A (BPA) poate contamina alimentele sau lichidele cu care intra in contact, daca sunt incalzite la microunde, daca intra in contact cu lichide calde sau acide.

O cantitate semnificativa de bisfenol A (BPA) se elibereaza din plastic cand in recipientul respectiv se toarna apa fiarta sau fierbinte. BPA se elibereaza de 55 ori mai repede intr-un ceai fierbinte, de exemplu, decat in sucul rece. De curand a fost demonstrat ca eliberarea BPA continua si după ce apa fierbinte a fost indepartata din pahar. Odata declansata, eliberarea BPA va continua la urmatoarea reutilizare a recipientului, chiar daca acolo de va turna suc rece.

Un alt compus plastic toxic este PVC-ul, in special cel care este folosit la fetele de masa. Acesta contine DEHA, un produs chimic care face plasticul flexibil, insa expunerea indelungata poate afecta ficatul si cauza cancer, cred specialistii.

Nici clasicele PET-uri nu sunt sanatoase, refolosirea acestora duce la scurgeri de chimicale. Mai mult, ele nu pot fi bine curatate, iar spalarea acestora cu apa fierbinte duce la eliberarea unor substante chimice. De asemenea, daca sunt inghetate in congelator, pot elimina dioxina, o substanta extrem de toxica.

Cum ne poate afecta BPA-ul?

BPA este un distrugator al hormonilor si determina reducerea cantitatii de hormoni naturali din organism, poate afecta aparatul reproductiv şi dezvoltarea creierului (leziuni structurale ale creierului), ajungand pana la diabet si cancer. Printre efectele secundare ale BPA se numără: hiperactivitatea, sporeşte agresivitatea şi slăbeşte puterea de invatare, creşte depunerea grăsimilor şi riscul obezităţii, slăbeşte sistemul imunitar, la pubertate stimulează dezvoltarea precoce a glandei mamare, rupe ciclurile reproductive şi provoacă afecţiuni ovariene, stimularea sexuală anormală, provoacă afecţiuni ale prostatei. Cel mai ridicat risc îl prezintă femeile gravide, deoarece BPA duce la apariţia erorilor cromozomiale chiar dacă în organismul gravidei respective se află într-o cantitate mică. Aceste erori cromozomiale care se dezvoltă la făt pot conduce şi la avort spontan.

Unele biberoane pentru copii contin BPA. 

Cum ne pot afecta ftalatii?

Ftalaţii sunt şi ei implicaţi în afecţiuni ale organelor reproductive, respiratorii (astm bronşic), pot provoca alergii, afecţiuni ale creierului. Mai mult ca atât, PVC-ul conţinut în perdelele de duş eliberează în aer 108 chimicale toxice care pot afecta plămânii, sistemul nervos central, ficatul şi rinichii. În felul acesta, mirosul de perdea nouă din casa dvs. poate fi toxic.

Cum putem reduce pericolul expunerii la plastic?

1. Citeste etichetele.
Sfatul specialistilor este sa verificati codul de reciclare de pe ambalaj – veti gasi cifre de la 1 la 7, cele mai nocive fiind 3 si 7. Daca observati cifra 3 sau 7 pe o caserola atunci aceasta nu are ce cauta in frigider. Daca nu este trecut niciun cod de reciclare pe produs, cel mai bine ar fi sa contactati furnizorul sau producatorul. Producătorii sunt obligaţi să menţioneze pe etichetă existenţa ftalaţilor, cu excepţia parfumurilor. Ftalaţii utilizaţi pot fi: dibutilftalat (DBP), dimetilftalat (DMP), dietilftalat (DEP);

De asemenea, nu fierbei sticlele si recipientele din policarbonate (tip 7) si nici nu le incalzi in cuptorul cu microunde; nu spala astfel de recipient in masina de vase.

2. Fii cu ochii-n patru in bucatarie.
Nu folosi cutii de plastic la microunde daca nu scrie pe ele ca se pot folosi in acest scop si arunca-le daca s-au stricat. De asemenea, mananca mai putine alimente la cutie sau ambalate in plastic.

3. Foloseste produse alternative.
Unii parinti au renuntat la biberoanele de plastic in favoarea celor din sticla si au inlocuit cana din plastic a copilului cu una tot din plastic, dar fara bisfenol A sau ftalati, sau cu una din otel inoxidabil. Ceramica, metalul, sticla sunt produse mereu la indemana si valabile.

4. Nu lasa la caldura apa imbuteliata in PET.
Apa imbuteliata in PET-uri si lasata in masina este foarte periculoasa pentru sanatate. Caldura provoaca eliberarea toxinelor din plastic. Utilizati un recipient din otel inoxidabil sau unul din sticla, atunci cand se poate.

4. Nu introduce in congelator PET-uri umplute cu apa.
Plasticul elibereaza dioxina in apa congelata. Dioxina este o substanta chimica extrem de toxica, care poate cauza cancer. Ea este prezenta in cantitati mici intr-o gama larga de produse si material folosite de noi in viata de zi cu zi: obiectele din rasina, inalbitori, tampoane non-organice si scutece de unica folosinta, precum si in foarte multe ambalaje ale alimentelor.

Atentie si la carnea ambalata in plastic, alegeti produsul cu data de ambalare cea mai recenta, deoarece unele tipuri de folii din plastic emit dioxina.

5. Ia acid folic in timpul sarcinii.
Studiile demonstreaza ca aceasta vitamina protejeaza fatul de orice efecte potential negative ale bisfenolului.

6. Evitati sticlele, farfuriile si bolurile de plastic transparente.
Sunt sigure cele mate, opace, din polietilena (tip 2 sau tip 4) sau polipropilena (tip 5).

plastic-toxic

Tipuri de plastic relative inofensive

1. Simbol: PETP, PETE sau PET (tip 1); polietilentereftalat (poliester termoplastic) – binecunoscutul material al sticlelor de apa, suc, ulei, al cutiutelor si sticlutelor de cosmetice etc. Din pacate, nu este sanatoasa folosirea repetata a PET-urilor. Refolosirea duce la scurgerea de chimicale.

2. Simbol: HDPE sau PEIDpolietilena de mare densitate (tip 2) – sticle pentru lapte si sucuri naturale, dopuri, pahare, canistre (butoaie), cutii pentru gheata, castroane, cutii de alimente, jucarii etc.

3. Simbol: LDPE sau PEJD – polietilena de mica densitate (tip 4) – se intalneste la ambalajele unor produse cosmetice si de igiena, cum sunt cele de tip tub (pasta de dinti, demachiante, creme), flacoane farmaceutice, saci, sacose si pungi pentru depozitare, folie pentru ambalat alimente, pahare, castroane, jucarii flexibile etc.

4. Simbol: PP sau polipropilena (tip 5) – folosita la recipientele opace sau semi-opace, cum ar fi unele sticle, boluri, paie pentru baut, unele cutii de iaurt, cosmetice si chiar biberoane; daca tineti neaparat sa folositi biberoane de plastic pentru bebelus, plasticul nr. 5 este cel recomandat.

Oricat de sanatos incercati sa mancati, acest lucru poate fi in zadar daca nu aveti grija ca bucataria si ustensilele sa fie unele care nu elimina toxine.

 

sursa:sanatateonline.com

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*