Ultimele Știri

Caractere de… doi lei

Politicienii noştri, de dragul a ceea ce le este mai drag – puterea – se dau peste cap pentru a-şi atinge scopurile. Pe lângă trădarea – care, în fiecare ciclu electoral, ne-a oferit exemple notabile – iată că altă „calitate” – linguşirea – se aşează printre „ofertele” multor lideri politici.

Nu de mult menţionam slugărnicia cu care Cristian Diaconescu – preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară – şi-a conturat susţinerea exprimată pentru candidatura Elenei Udrea la prezidenţiale. Luând în consideraţie „nervii” cu care s-a angajat iniţial spre o candidatură independentă pentru Cotroceni, cel care mereu a fost pe locul doi în competiţiile politice a trecut la linguşeală faţă de fosta lui adversară, c-aşa-i în politică. Iar gestul nu a rămas nerăsplătit. Însăşi Elena nu s-a lăsat doar… adulată, ci a trecut, la rându-i, la linguşeală: „Cristi Diaconescu este un adevărat om de stat” a declarat ea despre fostul competitor, fără a preciza, însă, despre ce fel de „stat” este vorba: stat în picioare, stat la masă sau stat în genunchi…?

Un alt lingău sadea al aceleiaşi Elena Udrea se dovedeşte a fi şi fostul premier al României, Emil Boc. Mic la stat, mare la linguşeală, Boc i-a dat culoare Ilenuței cum nici nu se putea mai bine, prezentând-o în culori pe care numai el putea să le realizeze: „o sprijin cu ce pot şi cu ce ştiu, este omul potrivit la locul potrivit, este adversar redutabil pentru Ponta”, a declarat „calul troian” din ACL, Emil Boc, care, în loc să susţină candidatul acestei formaţiuni la preşedenţia României, se declara proptea viguroasă pentru candidatul PMP, Elena Udrea. Ce înseamană asta? Că Emil cel Mic ar fi un fel de „doi într-unul”, pentru că se dovedeşte şi trădător şi linguşitor! Şi mai susţine că „PDL şi PMP sunt acelaşi proiect care înseamnă modernizarea României”, numai că, în varianta Boc, tare mi-e teamă că modernizarea înseamnă doar tehnologia… ascuţirii coasei…

catalin-predoiu-johannis

Din rândul lingăilor nu ar putea să lipsească reprezentantul „dreptei autentice” – nimeni altul decât candidatul ACL la preşedenţia României – Klaus Iohannis. Zilele trecute, încălzit de soare, la o bere pe meleaguri braşovene, Iohannis se şi vedea câştigător al alegerilor prezidenţiale din toamna acestui an şi deja îl „peria” pe fostul sau contracandidat – Cătălin Predoiu, ca să mai domolească apele din încă Partidul Democrat Liberal. „După ce voi câştigă alegerile, îl voi propune pe Predoiu premier” – clama cu gândul la victorie Iohannis, uitând că, de fapt, premierul este desemnat de majoritatea parlamentară care l-ar putea suspendă dacă va proceda precum predecesorul său, numitul Traian Băsescu!

Ţinând cont de astfel de situaţii, am putea concluziona că, mai ales în campaniile electorale, caracterul competitorilor devine evident şi că, pentru a-şi atinge scopul, acelaşi pentru toţi, acapararea puterii, ei uită cu desăvârşire de marea calitate a unui politician: verticalitatea. Iar lingușitorii sunt cu atât mai periculoşi cu cât ei pot trăda în orice moment deoarece cunosc foare bine binefacerile dictonului : „scopul scuză mijloacele” şi pentru mai binele lor nu mai au nici tată, nici mamă! 

Comentarii prin Facebook

1 Comentariu on Caractere de… doi lei

  1. Aurelia Ionescu // 8 septembrie 2014 at 13:54 // Răspunde

    De dragul puterii unii se dau peste cap dar mie rau imi pare de Elena Udrea care a stat „capra”,lung timp , pentru o multime (si nu exagerez)de oameni sus (sau mai jos) pusi in „ierarhia” puterii romanesti.Datul peste cap este un „sport umilitor” dar statul „capra „in Romania (si nu numai) este o „arta banoasa”,nu chiar de „doi lei”.

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*