Ultimele Știri

Capacitatea pulmonară între un fumător și un nefumător

Un grup de  studenţi la medicină au încercat să demonstreze diferenţa dintre capacitatea pulmonară între un fumător şi un nefumător. Aceştia au vrut să atragă atenţia asupra daunelor pe care le poate produce fumatul. Plămânii noştrii sunt cei mai afectaţi de fumul de ţigară, fapt ce cauzează în cele mai multe cazuri boli pulmonare sau chiar decesul, la fumătorii înrăiţi. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC).

Tarul şi cianidele sunt responsabile de producerea bronşitei şi emfizemului, în principal prin hipersecreţia glandelor bronşice şi blocarea acţiunii de epurare (curăţare) ciliară. Tusea şi expectoraţia, dispneea (dificultatea în respiraţie), wheezing-ul (respiraţie zgomotoasă) şi durerile toracice, constituie simptomele res-piratorii principale. Riscul de deces pentru fumătorii de peste 25 de ţigări pe zi este de 20 de ori mai mare decât al nefumătorilor. Din momentul stabilirii diagnosticului, durata supravieţuirii pentru încă 5-10 ani a fost apreciată la 50%. În cazul persoanelor cu forme grave de BPOC (cu valorile VEMS sub 1 litru) şansele de supravieţuire sunt de 1-3 ani.

Fumatul de ţigară de foi (trabuc, havană) este un factor de risc cunoscut în apariţia certă a BPOC. Un studiu realizat printre bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 30-85 de ani, fumători şi nefumători de ţigări de foi, în perioada 1971-1985 în SUA, evidenţiază că, independent de alţi factori de risc, fumatul activ de ţigară de foi creşte semnificativ riscul de îmbolnăvire prin BPOC (cu 45% mai mare).

În cazul femeilor fumătoare, se pare că riscul de a suferi de BPOC este mai mare şi că există o vulnerabilitate mai mare la instalarea formelor severe de BPOC. În schimb răspunsul la medicaţia bronhodilatatoare este mai bun. Încetarea fumatului în BPOC are un pronunţat impact, scăzând rata exacerbărilor severe şi riscul complicaţiilor cardiovasculare. Abandonul fumatului este benefic în orice moment al evoluţiei bolii crescând calitatea vieţii pacienţilor şi reducând mortalitatea datorată BPOC.

efecte-fumat3

Fumatul este recunoscut ca factor etiologic în dezvoltarea astmului în copilărie şi, posibil, în debutul astmului la adult. Este ştiut că fumatul creşte numărul celulelor inflamatorii prin mecanisme distincte. Acestea includ recrutarea de celule inflamatorii, alterarea subtipurilor celulare, intensificarea anumitor funcţii celulare, eliberarea de mediatori pro-inflamatori. Se consideră că femeile fumătoare care suferă de astm bronşic au un risc crescut al mortalităţii prin această boală comparativ cu bărbaţii. Coexistenţa bolilor ischemice cardio-vasculare ar favoriza aceasta.

Tot mai des consemnate în literatura medicală sunt creşterea incidenţei astmului bronşic în rândul populaţiei adulte şi faptul că afecţiunea este mai des întâlnită printre fumătorii curenţi şi foştii fumători, la care se constată susceptibilitate la infecţii respiratorii, inflamaţie cronică şi obstrucţie bronşică consecutiv compuşilor iritanţi din tutun. Fumatul poate amplifica simptomele astmaticilor, fumătorii având mai frecvent episoade de exacerbare a bolii. Expunerea pasivă a fătului la fumat, de către o mamă care fumează pe parcursul sarcinii, creşte riscul nou-născutului de a dezvolta astm în primii 3 ani de viaţă.

fumat1

Fumatul este unul din cei mai importanţi şi, de asemenea, unul din cei mai evitabili factori de risc pentru infecţiile tractului respirator. Sunt consemnate în literatura medicală procese pneumonice mai frecvente, bronşite cronice nespecifice: riscul este 2 ori mai mare pentru indivizii care au fumat vre-odată şi de 3.15 ori mai mare pentru marii fumători. Un număr mare de studii demonstrează că stoparea fumatului duce la scăderea semnificativă a riscului de infecţie. Acestea subliniază importanţa stopării fumatului ca măsură preventivă a afecţiunilor infecţioase: scăderea cu 50% a ratei de risc după 5 ani.

Fumatul creşte riscul de deces prin tuberculoză; după Doll R. (1999) raportul dintre rata deceselor la fumătorii cu tuberculoză şi nefumătorii suferind de aceeaşi boală este de 2,8.

Fumatul este un factor de risc de îmbolnăvire pentru tuberculoză prin scăderea capacităţii de apărare împotriva bacilului Koch şi prin reactivarea unor leziuni latente ce datează uneori din copilărie. Marii fumători au un risc de 2-3 ori mai mare de a face această boală decât nefumătorii, prin faptul că fumatul determină frecvent tuse cu expectoraţie, ridicând gradul de contagiozitate al bolnavilor baciliferi. Formele de tuberculoză activă gravă extinsă precum şi recidivele sunt mai frecvente la marii fumători.

Comentarii prin Facebook

2 Comentarii on Capacitatea pulmonară între un fumător și un nefumător

  1. eu irina am incercat de la14ani sa fumez si nam putut sal lepad niki akum nu pot lepada fumatul dar promit ka o sal lepad):(

  2. Irina, ai putea sa incerci prin sport ! Iti recomand ! Citeste acest articol te rog.

    http://www.4fit.ro/article/cum-sportul-te-poate-ajuta-sa-te-lasi-de-fumat.html

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*