Ultimele Știri

Branșarea Republicii Moldova la sistemul energetic al României

curent electric

Reunificarea politică a Republicii Moldova cu România este imposibil de realizat dacă Republica Moldova își păstrează dependența de resursele energetice importate din Rusia, precum gazul natural – de care este dependentă în proporție de 100%.

În plus față de dependența de gazul rusesc, datorită activității păguboase pentru interesul național al guvernărilor din Republica Moldova, indiferent de culoarea lor politică, suntem în situația de a avea întreaga rețea existentă de distribuție a gazelor controlată de Federația Rusă prin intermediul concernului energetic Gazprom, care deține 50,02% din acțiunile companiei naționale ”Moldovagaz”, alte 13,43% din acțiuni fiind deținute de ”partea transnistreană” prin intermediul companiei ”Tiraspoltransgaz”, controlată în totalitate de Gazprom. Astfel, Republica Moldova este lipsită de pârghii de influență în cadrul negocierilor bilaterale

În același timp, doar 30% din energia electrică utilizată în Republica Moldova este produsă în dreapta Nistrului, într-o serie de centrale electrice cu termoficare (CET) și alte obiective, printre care centrale ale fabricilor de zahăr și centrala hidroelectrică de la Costești-Stânca.

Restul a fost de-a lungul anilor importată din Ucraina, dar și cumpărată de la Centrala Electrivă Raională de Stat Moldovenească din Cuciurgan, controlată de autoritățile autoproclamate de la Tiraspol și, prin intermediul lor, de Federația Rusă, fiiind privatizat ilegal de către compania rusă Inter RAO ES în 2005. Pe măsura scumpirii gazelor de către compania ”Gazprom”, se scumpește și energia electrică procurată din această sursă, deoarece centrala funcționează preponderent în baza gazului natural.

O parte din necesarul de energie electrică a Republicii Moldova a fost asigurată din România la sfârșitul anilor 1990, însă liniile existente permit doar schimburi nesemnificative de energie electrică între cele două maluri ale Prutului.
Situația actuală în domeniu:

Subiectul interconectării energetice a Republicii Moldova cu România este unul discutat de mulți ani de zile, încă din anii 1990, în special în contextul necesității diversificării surselor de aprovizionare cu gaze, electricitate și combustibili. Însă dacă la nivel declarativ, autoritățile moldovenești au recunoscut atât necesitatea respectivă, cât și oportunitatea parteneriatului cu România, acțiunile lor au fost adesea fie complet opuse față de declarații, fie insuficiente.

Republica Moldova dispune în prezent de patru linii electrice aeriene de 110 kV care o leagă de România, precum și de o altă linie aeriană de 400 de kV, Vulcănești-Isaccea, care însă poate fi folosită doar pentru exportul de energie electrică de la CERS Moldovenească în Peninsula Balcanică. Cea mai nouă linie de 110 kV, Fălciu-Gotești, a fost finalizată la sfârșitul anului 2013.
Gradul actual de interconectare energetică între Republica Moldova și România este profund insuficient.

În domeniul gazelor, ultimii ani au fost marcați de discuții și acțiuni privind construirea gazoductului Iași-Ungheni. Partea română a acoperit, în scopul finalizării lucrărilor, costurile care îi reveneau părții moldovenești din propriile fonduri. În 2014, gazoductul a fost inaugurat în cadrul unei ceremonii. Însă pe parcursul anului 2015, nu s-au semnalat cereri de importare a gazelor din România, care să fi venit din Republica Moldova. Astfel, această investiție strategică pentru apropierea dintre cele două state românești este astăzi neutilizată.

Acțiuni de realizat:

– Construirea extensiunii gazoductului Iași-Ungheni către Chișinău.
– Construirea a două stații de ridicare a presiunii și de comprimare a gazelor, care ar permite, pe de o parte, ridicarea capacității de transport a conductei la 1,5 miliarde metri cubi pe an, ceea ce ar satisface integral necesitatea de gaz a R.Moldova, iar pe de altă parte, asigurarea egalării presiunii gazelor în cele două sisteme, ceea ce va permite împingerea gazului din sistemul conductelor românești în sistemul din Republica Moldova.
– Construirea unor extensiuni ale gazoductului de la Ungheni spre alte centre importante din Republica Moldova.

Valorificarea segmentului deja construit de conductă Ungheni-Bălți pentru aprovizionarea nordului Republicii Moldova – conectarea acestuia la gazoductul Iași-Ungheni și extinderea conductei de la Bălți către celelalte orașe importante din nord: Drochia, Soroca, Edineț.

– Construirea liniilor electrice aeriene Suceava-Bălți (de 400 kV), Strășeni-Ungheni-Iași (de 400 kV), și Vulcănești-Isaccea (400 kV) – asigurarea fluxului în ambele direcții.
– Încheierea de contracte de aprovizionare cu companiile de producție și transport de gaze din România.
– Încheierea de contracte de aprovizionare cu companiile de producție și transport de energie electrică din România.
– Atragerea de investitori și de know-how din România în privința energiei regenerabile, în primul rând a celei eoliene și valorificarea potențialului de producție de energie electrică eoliană în Republica Moldova.
– Continuarea programelor de asigurare a necesarului de agent termic din contul producerii biogazului și a brichetelor din reziduuri agricole.
– Construirea, împreună cu România, a unui terminal și a unui depozit de gaz lichefiat în portul dunărean Giurgiulești.
– Acțiuni politice coordonate între București și Chișinău prin care să se obțină de la Moscova înlăturarea datoriei Transnistriei de peste 1 miliard de euro pentru gaz, pe care Gazprom-ul o pune în contul datoriei Republicii Moldova.
– Naționalizarea integrală, prin orice mijloace legale, a companiei ”Moldovagaz” și a întregii rețele interne de distribuție a gazelor.
– Atragerea companiilor din România, și a statului român, în procesul de reprivatizare a companiei ”Moldovagaz”.

de Dan Nicu, ministru pentru Reunificarea cu România, al Afacerilor Externe și al Diasporei

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*