Ultimele Știri

BILANŢ la şase luni de guvernare: Cum şi-a jucat Cioloş mandatul de tehnocrat

De la preluarea mandatului de premier, independent politic, dependent însă de susţinerea unei majorităţi parlamentare, Cioloş a evitat să-şi ostilizeze partidele, dar şi opinia publică, receptiv la solicitările de a veni în faţa Legislativului şi dispus la concesii, începând cu programul de guvernare.

În urmă cu şase luni, pe fondul demisiei lui Victor Ponta din fruntea Executivului ca urmare a protestelor declanşate de tragedia de la Colectiv, preşedintele Klaus Iohannis îl nominaliza pe fostul comisar european Dacian Cioloş pentru a forma un nou cabinet, un executiv format din tehnocraţi.

La 15 noiembrie 2015 Dacian Cioloş a prezentat lista miniştrilor propuşi, 22 la număr.

Nici nu trecuse de etapa parlamentară, că Dacian Cioloş a fost nevoit să retragă două dintre persoanele nominalizate iniţial – Andrei Baciu de la Ministerul Sănătăţii, respectiv Cristina Guseth de la Ministerul Justiţiei. Primul a fost retras după ce, pe Facebook, au început să circule fotografii în care Andrei Baciu apărea în lenjerie intimă, ca model, în timp ce reprezentaţia Cristinei Guseth din timpul audierilor nu s-a ridicat la nivelul aşteptat.

„Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul Justiţiei din Guvern, într-un an foarte important pentru menţinerea credibilităţii activităţii Justiţiei, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu. Dimineaţă voi înainta conducerii Parlamentului o nouă propunere”, a anunţat Dacian Cioloş, pe Facebook, la o oră după miezul nopţii.

Pe 17 noiembrie 2015 guvernul condus de Dacian Cioloş a fost învestit cu voturile PSD, PNL, UNPR, UDMR şi ale minorităţilor naţionale, în timp ce ALDE şi PMP nu au susţinut Cabinetul tehnocrat.

„Partidele să îşi asume, nu să culpabilizeze Guvernul”

Înainte de a ajunge la şefia Executivului, Cioloş a condus Ministerul Agriculturii în guvernul Călin Popescu Tăriceanu. În 2009, a fost numit şef al Comisiei prezidenţiale pentru elaborarea unei strategii în Agricultură. Un an mai târziu a fost desemnat comisar european pentru agricultură.

De la preluarea mandatului de premier, independent politic, dar dependent de susţinerea unei majorităţi parlamentare, Cioloş a încercat în permanenţă să evite a-şi ostiliza partidele, fiind extrem de receptiv la solicitările de a veni să dea explicaţii în faţa Legislativului şi dispus la concesii care au început chiar prin modificarea programului său de guvernare.

Un episod relevant este cel referitor la alegerea primarilor, în condiţiile în care una dintre principalele misiuni ale Cabinetului său este gestionarea scrutinului local şi a celui legislativ din acest an. Iniţial, în programul de guvernare trimis Parlamentului odată cu lista miniştrilor, Cioloş a menţionat ca prioritate alegerea primarilor în două tururi de scrutin. După runda de negocieri cu grupurile parlamentare, înaintea votului de învestire, prevederile referitoare la modificarea legii electorale în sensul alegerii primarilor în două tururi de scrutin au fost eliminate din varianta finală a programului de guvernare.

De asemenea, Cioloş a refuzat ulterior să dea curs solicitărilor PNL privind emiterea unei OUG sau asumarea răspunderii pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, în condiţiile în care PSD a ameninţat cu boicotarea scrutinului.

„Partidele care doresc modificarea legislaţiei trebuie să îşi asume această dezbatere şi să o conducă, nu culpabilizând guvernul. (…) Eu înţeleg aşteptările cetăţenilor care doresc revenirea la două tururi. Pe de altă parte eu, în calitate de prim ministru şi om de stat, consider că trebuie să ţin guvernul departe de dispute politice înainte de campania electorală”, declara Cioloş, în februarie.

Liberalii, care în 2015 au votat legea în forma actuală, au atacat ulterior hotărârea guvernului privind data alegerilor locale, în speranţa că dosarul va ajunge la Curtea Constituţională pentru tranşarea problemei.

Un alt episod relevant a fost cel al prezenţei în Senat. În timp ce situaţia gravă de la TVR nu a stârnit îngrijorarea aleşilor, acţiunea ANAF de a aplica o decizie judecătorească privind executarea silită a trustului INTACT l-a determinat pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, să convoace o şedinţă specială în care l-a chemat pe premier să dea explicaţii legate de „abuzurile” ANAF care ar pune în pericol libertarea de exprimare. Dacian Cioloş a răspuns solicitării pe motiv că respectă instituţia Parlamentului.

Dincolo de relaţia sa cu partidele parlamentare de a cărui susţinere depinde, mandatul lui Cioloş a pus capăt unei perioade lungi în care relaţia preşedinte-premier a fost una conflictuală. De altfel, premierul Dacian Cioloş are întâlniri săptămânale cu preşedintele Klaus Iohannis.

Patru miniştri schimbaţi într-o lună

În şase luni, patru miniştri au părăsit funcţia guvernamentală.

Primul demisionar a fost ministrul Muncii, Ana Costea, care s-a poziţionat în dezacord cu premierul Cioloş, după ce a ameninţat că îşi va depune mandatul dacă nu se va ţine cont de părerea sa cu privire la proiectul de ordonanţă privind salarizarea bugetarilor. Costea a fost nevoită să părăsească guvernul la 14 aprilie, iar locul ei a fost luat de unul dintre consilierii lui Dacian Cioloş, Dragoş Pâslaru.

Următorul minister care a rămas fără lider a fost cel al Fondurilor Europene. La scurt timp după demisia Anei Costea, la 25 aprilie, Aura Răducu a demisionat la solicitarea premierului, nemulţumit de activitatea acesteia. Un alt consilier al premierului Dacian Cioloş, Cristian Ghinea, a fost numit în funcţia de ministru.

Pe 27 aprilie, pe fondul scandalului de la Opera Naţională, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, anunţa, pe pagina sa de Facebook, că demisionează. Ulterior, depunerea mandatului a fost amânată, în urma unei discuţii cu premierul. O scrisoare a lui Alexandrescu către Grupul pentru Dialog Social a dus însă la tensionarea relaţiei dintre cei doi. Scrisoarea conţinea acuzaţii grave la adresa unor colegi din guvern, Alexandrescu menţionând că s-a pronunţat în favoarea retragerii titlurilor de doctor în cazul mai multor plagiate, ceea ce i-a adus admonestări din partea miniştrilor implicaţi. El spunea că a deranjat prin acţiunile sale mai multe grupuri de interese şi a dat două exemple: Roşia Montană şi Cathedral Plaza. Alexandrescu evoca unele acţiuni de intimidare şi spune că a fost chemat în Parlament să dea explicaţii şi că a fost sunat de mai multe ori de oameni politici. Gravele acuzaţii l-au determinat pe Dacian Cioloş să anunţe revocarea ministrului din funcţie, şeful Executivului precizând că nu i- comunicat niciodată despre „presiunile” la care ar fi fost supus. În locul lui Vlad Alexandrescu a fost desemnată Cristina Şuteu, fost secretar de stat în acest minister.

Demisia care încheie această „remaniere” este cea survenită pe fondul uneia dintre cele mai grave crize din sistemul de sănătate din ultimii ani, criză declanşată ca urmare a dezvăluirilor privind dezinfectanţii folosiţi în spitalele din România, inclusiv în unele spitale în care au fost trataţi răniţi din Clubul Colectiv. La 9 mai, Patriciu Achimaş-Cadariu îşi depune mandatul, după o discuţie cu premierul Dacian Cioloş, care a avut loc la Palatul Victoria. Potrivit unor surse guvernamentale, Achimaş-Cadariu a luat decizia de a pleca de la ministerul Sănătăţii, pentru că nu ar fi fost de acord cu modul în care s-a decis în Guvern gestionarea crizei dezinfectanţilor din spitale. Mandatul lui Cadariu Achimaş a fost marcat şi de alte scandaluri, printre care cel al bebeluşilor din Argeş diagnosticaţi cu Sindromul Hemolitic Uremic. Dacian Cioloş a preluat, interimar, funcţia de ministru al Sănătăţii.

Controverse – de la acuzaţii de plagiat, la gafe cu „camioane de milioane de euro”

Ministrul de Interne, Petre Tobă, care a condus Poliţia Română în ultimii trei ani până la numirea în Cabinetul Cioloş, se află pe lista demnitarilor suspectaţi că au plagiat teza de doctorat, existând suspiciuni că peste 250 din cele 390 de pagini ale tezei de doctorat a acestuia ar fi fost copiate din diverse lucrări. Suspiciunea de plagiat a apărut în urma unor dezvăluiri din presă, încă din 25 noiembrie 2015, la scurt timp de la învestirea Cabinetului.

În pofida promisiunilor de clarificare a acestor suspiciuni, prin verificarea acuzaţiilor înainte de luarea unei decizii, nicio măsură nu a fost dispusă în cazul său. Pretextul- mai întâi trebuie clarificată legislaţia privind şcolile doctorale şi plagiatul.

„Eu resping cu tărie toate aceste acuzaţii. Eu am respectat legea şi toate normele existente în momentul în care am elaborat teza de doctorat. Am respectat toate recomandările îndrumătorului de doctorat (…) Au fost spuse multe neadevăruri şi, chiar aş putea spune, multe calomnii”, a susţinut ministrul Internelor, Petre Tobă.

”Nu pot să spun că mă simt confortabil. Am vorbit şi cu dl. ministru Tobă. Pe de altă parte, nu cred că e cazul să iau decizii eu, unilateral, atât timp cât nişte acuzaţii nu sunt dovedite”, a susţinut şi Cioloş într-o emisiune, întrebat despre faptul că ”stă la aceeaşi masă” cu un ministru acuzat de plagiat.

La rândul său, vicepremierul Vasile Dîncu a susţinut că acest aspect nu are importanţă întrucât colegul său este un om „deosebit de competent”.

”Este un om deosebit de competent în ceea ce face, un ministru pe care îl respect. Nu lucrez în proiecte de doctorat cu domnul Tobă, lucrez la proiecte pragmatice în care este un ministru de Interne foarte bun. Atunci când miniştrii se pun, nu sunt întrebaţi de doctorat, mulţi din colegii mei nu au doctorat. Aceasta e o discuţie care nu ţine de eficienţa în administraţie a domnului Tobă, care este un ministru foarte bun”, a spus vicepremierul.

Ulterior, ministrul Educaţiei Adrian Curaj a propus un nou pachet de legi privind plagiatul, pachet de legi care a generat unele dispute.

Un alt ministru care a stârnit controverse a fost cel al Agriculturii. Achim Irimescu a declarat, într-un interviu acordat ZF, că el nu ia ”ciubuc”, de aceea deranjeză şi că, din România, s-au scos în ultimii cinci ani 35 de miliarde de euro cu camionul, în Elveţia. El a revenit apoi, susţinând că afirmaţiile au reprezentat o „metaforă”.

Planurile tehnocratului

Deşi foarte atent la modul în care comunică şi la imaginea sa publică (fiind primul premier care răspunde întrebărilor, pe pagina sa de Facebook, în miezul nopţii), Dacian Cioloş a susţinut încă de la preluarea mandatului că nu este interesat de o carieră politică.

„În momentul de faţă nu mă simt confortabil să-mi asum un rol politic într-un partid politic. Dacă acest mandat va însemna un succes, va însemna un succes al unei echipe. Nu am intenţia să mă prezint la alegerile din 2016 şi nu pentru asta am acceptat mandatul de premier, dacă aş încerca să folosesc capitalul de simpatie în cadrul alegerilor, aş înşela aşteptările oamenilor – iar eu simt că singura şansă a acestui guvern tehnocrat este onestitatea” , declara premierul în decembrie 2015.

La începutul lunii aprilie, liderul PNL Alina Gorghiu a declarat că l-a invitat pe premierul Dacian Cioloş să vină în PNL, precizând că, probabil, e prematur să dea un răspuns acum, pentru că şeful Executivului „nu are timp să cugete la o eventuală candidatura politică alături de PNL”, dar e convinsă că o va face la toamna.

„Este o opţiune care îi aparţine. Bănuiesc că e prematur să formuleze un răspuns, dar sunt absolut convinsă că toamna se decantează mult mai bine ideile. Nu are timp acum să cugete la o eventuală candidatura politică alături de PNL, dar la sfârşit, când tragi linia mandatului de prim-ministru, sunt convinsă că poţi să analizezi serios, pragmatic, toate opţiunile pe care le ai la îndemână”.

Copreşedintele PNL a susţinut că premierul şi-a asumat o misiune dificilă, aceea de a guverna cu un guvern tehnocrat, cu un sprijin parlamentar fragil, dar că reuşeşte să facă acest lucru bine, de cele mai multe ori.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*