Avocatul lui Dragnea: „Faptul că a oferit spectacole cu clovni, baloane şi zâne nu e un motiv ca un om să stea în închisoare”

liviu dragnea

Avocatul lui Liviu Dragnea a cerut instanţei supreme, la ultimul termen din dosarul „Referendumul”, respingerea apelului DNA şi achitarea clientului său. „Faptul că a oferit spectacole cu clovni, baloane şi zâne nu cred că e un motiv ca un om să stea în închisoare”, a spus apărătorul. În timpul procesului, Liviu Dragnea a aţipit câteva minute, după ce s-a aşezat pe un scaun.

Apărătorul preşedintelui PSD a precizat în faţa judecătorilor că se aştepta ca instanţa de fond să dea o motivare prin care „să convingă de faptul că Dragnea a ştiut de întocmirea adresei” privind organizarea de tombole cu ocazia referendumului, însă nu s-a întâmplat acest lucru.
„Instanţa se rezumă la deducţii logice şi în acest fel răstoarnă sarcina probei în curtea apărării. Dragnea a negat permanent cunoaşterea modului de redactare şi transmiterea acelei adrese. A aflat doar după verificări şi a dispus ca adresa să fie anulată. Aveţi în vedere sinceritatea inculpatului”, a declarat avocatul liderului PSD.
Referitor la acuzaţia de prelucrare a unor date cu caracter personal, avocatul susţine că aceasta nu se regăseşte în rechizitoriu, dar judecătorul a motivat-o. „Această situaţie excede limitele cu care instanţa a fost sesizată prin rechizitoriu”, a susţinut apărătorul.
 
În ceea ce priveşte cele şase mesaje SMS care ar fi constituit un mijloc de presiune pentru oamenii care au mers la vot, avocatul a declarat că la dosar nu există nicio declaraţie a vreunei persoane care să spună că a resimţit o presiune din partea inculpatului.
 
 În schimb, mai mulţi martori cu implicare în organizarea alegerilor au arătat că organizarea se făcuse în prealabil, astfel că din nou rezultă că aceste mesaje nu puteau crea vreo presiune asupra celor implicaţi, a mai spus avocatul. 
 „S-a ajuns să se înţeleagă prin folos necuvenit un capital electoral sau un spor de democraţie sau câştigarea şi gestionarea mai bună a timpului. Apreciem că nu putem vorbi de un folos necuvenit pentru îndemnul adresat, la îmbunătăţirea participării la vot. De asemenea, singurul care putea obţine un posibil folos necuvenit era preşedintele, pentru că de acest referendum depindea şederea lui acolo. Partidele politice au fost simpli actori pe această scenă” , şi-a continuat avocatul pledoaria.
 El a adăugat că Liviu Dragnea nu a nesocotit în niciun moment dorinţa alegătorilor şi niciodată nu i-a tratat ca pe nişte obiecte, ci a urmărit, ca orice politician dintr-o lume democratică, să atragă cât mai mulţi cetăţeni la vot. 
„Faptul că a oferit spectacole cu clovni, baloane şi zâne nu cred că e un motiv ca un om să stea în închisoare”, a declarat apărătorul lui Dragnea.
Pentru că partidele politice nu au fost angrenate în referendum, iar Dragnea nu era actor în această campanie electorală, e greu de acceptat ideea că inculpatul putea să obţină foloase necuvenite pentru sine sau pentru alţii, a mai susţinut avocatul.
 
Procurorii DNA au cerut pedepse cu executare, la ultimul termen al dosarului „Referendumul”, atât pentru Liviu Dragnea, cât şi pentru alţi 45 de inculpaţi. În faţa instanţei, anchetatorii au susţinut că Dragnea i-a tratat pe alegători ca pe „nişte obiecte care trebuie scoase din casă şi aduse la urne” şi că pedeapsa pentru acesta ar trebui să fie între trei şi cinci ani de închisoare cu executare. 

Procurorul DNA a susţinut că decizia anterioară a instanţei, de achitare a opt inculpaţi şi a 67 de preşedinţi de secţii de votare, a fost eronată, în condiţiile în care au fost introduse suplimentar buletine de vot la secţiile de votare unde erau preşedinţi inculpaţii din dosar.  

„Preşedinţii secţiilor de votare şi-au împărţit atribuţiile”, a susţinut procurorul DNA, arătând că inculpaţii nu au explicat de ce sunt semnături falsificate sau de ce pe liste apar persoane aflate în afara ţării.   „Instanţa de fond a spus că se impune achitarea pentru că numărul buletinelor de vot corespunde cu cel al semnăturilor, însă nu a ţinut cont că semnăturile erau false”, a mai spus procurorul DNA, cerând schimbarea încadrării juridice pentru mai mulţi inculpaţi.   Judecătoarea Livia Stanciu a arătat că trebuie ţinut cont de „incidenţa legii mai favorabile”.  

Procurorul DNA a mai arătat că, în calitate de coordonator al campaniei electorale, Liviu Dragnea a folosit un mod imperativ în relaţia cu autorităţile implicate în alegeri şi nu există niciun dubiu „că a folosit toate mijloacele avute la dispoziţie”.  

„Faptele şi conduita ilicită sunt transmiterea adresei prin care solicita organizarea de tombole, oferirea de servicii gratuite şi acces la evenimente în schimbul prezenţei la vot. Acestea stimulau participarea la vot. Rezultatul vătămător s-a produs când inculpatul şi-a folosit influenţa. Deplasarea la locuinţa unei persoane care nu a votat reprezintă o formă de tensiune”, a spus procurorul.    

El a mai arătat că, pentru aducerea oamenilor la vot, Liviu Dragnea a folosit date cu caracter personal, iar după câteva telefoane, în doar două ore, prezenţa la vot a crescut semnificativ în judeţul Teleorman.  

„Demersurile lui Dragnea au fost de a-i determina pe oameni să voteze. Neprezentarea la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetăţenilor. Inculpatul a văzut alegătorii ca pe nişte obiecte care trebuie scoase din casa şi aduse la urne”, a mai arătat, în instanţă, procurorul DNA. El a cerut majorarea pedepsei, arătând că pedeapsa minimă ar trebui să fie cuprinsă între trei şi cinci ani cu executare.

Liviu Dragnea a declarat, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înainte de începerea judecării ultimului termen din dosarul „Referendumul”, că are încredere că nu va primi o pedeapsă cu executare.

„Pot spune ceea ce am spus şi în aceşti trei ani şi jumătate, de când a început procesul. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi cred cu tărie în dreptul românilor de a merge la vot”, a spus preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul”. În acelaşi dosar, 45 de inculpaţi au fost achitaţi, dintre care opt au fost preşedinţi de secţii de votare şi 37 au fost membri ai unor secţii de votare.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii mai spun că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării. 

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *