Ultimele Știri

Atitudine pe maidanul unei economii impotente

iliescu-constantinescu-iliescu

De 25 de ani, de când România se socoteşte într-o nouă eră, economia a dobândit o cale firească şi instabilă în acelaşi timp.

Pe lângă faptul că marile fabrici şi uzine au fost neutralizate, privatizările s-au dovedit a fi mai degrabă ineficiente; acestea au avut alte efecte asupra economiei decât cele scontate, decât revigorarea, perfecționarea şi dezvoltarea, lucruri care, de altfel ar fi fost fireşti.

Acest fapt se resimte astăzi în economia românească, firavă şi bolnăvicioasă. Lipsa industriei din România se reflectă în mod cert în faptul că, țara noastră se află în topul importatorilor de pe piața europeană. Importăm tot felul de produse din state precum China, India, Rusia, Turcia, Statele Unite, şi Europa deopotrivă.

Începând de la apa minerală, la hârtie, mase plastice, produse alimentare, băuturi alcoolice, produse cosmetice, îmbrăcăminte, textile, încălțăminte, la maşini, utilaje, până la tehnologie în formă finită, cu toate că avem valori umane recunoscute la nivel mondial privind tehnologia informației, România importă o gamă foarte diversificată de produse.

Dacă analizăm mai îndeaproape situația, ne putem întreba care este motivul pentru care specialitatea de brânză Camembert produsă de President, este mai scumpă în România decât în Franța, țara de origine. Acest lucru este valabil în multe domenii, nu doar în cel alimentar.

Este  lesne de înțeles că întreprinzătorii din România preferă afacerile de tip intermediar, revânzarea de produse, precum şi serviciile, în detrimentul afacerilor mult mai sigure, mai stabile şi mai profitabile, precum cele de producție. Iar cum piața revânzărilor, a intermedierilor şi a serviciilor depăşeşte piața producției, România este „condamnată” la import.

Unul din motivele pentru care ne confruntăm cu această situație este faptul că majoritatea întreprinzătorilor aleg mai degrabă să fie comercianți decât antreprenori; acest lucru este baza ideii de îmbogățire rapidă, adoptată de cei care îşi desfăşoară activitatea în mediul economic.

Acest lucru nu ar fi o problemă pentru economia țării, asta în situația în care, comercianții ar desface produse de origine românească; dar ce produse să comercializeze dacă se produce prea puțin?

Atâta timp cât vom continua să promovăm produse ce nu ne aparțin, produsele româneşti vor avea de suferit, în stadiul de „larvă”. 

Termenul de „investitori străini” s-a perceput în mod defectuos în România; aceştia au pătruns pe piața românească, deja europeană de câțiva ani, nu pentru că ar fi fost atât de stabilă situația politică sau pentru că ar fi atât de stabilă piața economică, ci mai degrabă din perspectiva uşurinței cu care şi-au putut porni afacerea.

Mediul politic are cu siguranță cunoştință de cauză legată de investitori mari care au reuşit să pătrundă în poziții cheie ale economiei; aceştia au dovedit o disponibilitate şi un sprijin extrem de consistent în vederea integrării noilor companii pe piața românească.

După cum scriam şi mai devreme, serviciile se dovedesc a ne face cinste când pomenim de economie; astfel, metaforic vorbind, investitorii străini au beneficiat în schimbul dăruinței şi al confidențialității, de autorizații, de posibilități, de oportunități şi chiar şi de idei, în perspectiva de a se instala pe piața românească.

Crearea locurilor de muncă, ridicarea standardului pieței prin producția de calitate, contribuția la bugetul statului, nu la bugetul politicianului sau a individului influent care a facilitat accesul investitorului, sunt doar câteva atribute ce descriu profilul investitorului străin de care un stat în plină dezvoltare are nevoie.

Achiziționarea terenurilor pe teritoriul României de către orice persoană, fără ca acesta să fie cetățean român, constituie o altă controversă ce poate da naştere unei economii şi mai ambiguue decât este cea actuală; acest subiect este de asemenea unul de importanță majoră, care se află într-o poziție destul de dificilă, înaintată, pentru a mai putea fi reprimată.

Exportul constituie una dintre cele mai importante surse de reabilitare a economiei, însă pentru ca acest lucru să fie lipsit de impedimente, este necesară o industrie competitivă, producție multilateral dezvoltată, precum şi de o infrastructură la standarde ridicate.

Suedia este un exemplu concludent privind economia la nivelul Europei; o măsură inteligentă şi potrivită a Suediei, o constituie desfacerea, comercializarea de băuturi alcoolice de către statul suedez, care de altfel deține monopolul comercializării alcoolului.

O măsură pro-economie statală pentru România ar fi fost cea de a creea monopol de stat din casinouri şi jocuri de noroc?

Dar cum oare s-ar putea institui o asemenea măsură dacă şi loteria națională suferă de scurgeri de capital?

În ultima perioadă s-au adus modificări la legislația din domeniul financiar-fiscal, care sunt menite să combată evaziunea fiscală, însă un lucru important le scapă legiuitorilor, şi anume faptul că piața neagră se constituie fără vreun temei legal, şi că nu prin restricționarea plăților de tip numerar se combate evaziunea fiscală.

Astfel, legislația este formulată în aşa fel încât, întreprinzătorul este pus în gardă tocmai prin lipsa „prezumției de nevinovăție”.

Concurența loială din domeniul economic românesc are o sustenabilitate bazată pe puterea de cumpărare; astfel, în mod frecvent, întreprinzătorul mai mare îl neutralizează pe cel mic, fie prin eliminarea acestuia de pe piața prin reducerea prețurilor sau prin anticampanie, fie prin cumpărarea întreprinzătorului mai mic.

În situația actuală, România necesită mai mult ca oricând o reîmprospătare şi o reorganizare economică, bazată pe producție; afacerile bazate pe producție având o durată mai lungă comparativ cu serviciile, fiind mai stabile şi mai greu de reprodus.

Domenii precum turismul, alimentația, agricultura, industria textilă, pot configura un format economic competitiv pentru România  la nivel european şi mondial deopotrivă.

 

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*