Armata română marchează 100 de ani de la intrarea în Primul Război Mondial

  • Adrian Marinescu
  • 27 august 2016
  • Social

Ministerul Apărării Naţionale a organizat o serie de manifestări pentru celebrarea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, pe 27 august 1916, decizie ce a avut ca rezultat final crearea României Mari, prin unirea Transilvaniei cu ţara-mamă la 1 Decembrie 1918.

Ministerul Apărării Naţionale a pregătit o serie de evenimente care marchează împlinirea a 100 de ani de la intrarea României Primului Război Mondial

La Fundata, în judeţul Braşov este organizată, sâmbătă , la ora 9.00 o ceremonie la Monumentul eroului Gheorghe Poenaru-Bordea, primul ofiţer al Armatei României căzut la datorie în timpul Primului Război Mondial.

În Curtea de Argeş, la Cimitirul Eroilor vor fi depuse coroane de flori în cadrul unei ceremonii dedicate militarilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Tot aici, de la ora 12.00 va fi aprinsă o candelă la mormântul Regelui Ferdinand I.

Militarii Armatei României vor trece din nou Carpaţii, sâmbătă, de la ora 21.00, reconstituind, în mod simbolic momentul istoric din Primul Război Mondial din urmă cu 100 de ani când ostaşii luau în stăpânire trecătorile Munţilor Carpaţi, pentru a permite trecerea efectivelor diviziilor române aflate în ofensivă.

Duminică, de la ora 12.30 va fi organizată o manifestare comemorativă la Monumentul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol din Capitală. 

Luni, la Cercul Militar Naţional se va desfăşura, de la ora 18.00, Masa rotundă cu tema ”Intrarea României în Primul Război Mondial şi consecinţele asupra conflagraţiei”, iar de la ora 20.00 va fi organizat un exerciţiu de mânuire a armamentului, de tip drill-team şi un concert de muzică de fanfară.

Totodată, Ministerul Apărării Naţionale a dat publicităţii un film din Arhiva Naţională de Filme şi fotografii din arhiva Muzeului Militar Naţional. Sunt imagini cu soldaţi români pe front în timpul luptelor, din spitalele de campanie sau cu civili afectaţi de război. Unele cadre îl înfăţişează pe regele Ferdinand în mijlocul soldaţilor, pe regina Maria încurajând militarii răniţi sau pe generalul Henri Berthelot, şeful misiunii militare franceze trimisă în România în timpul ostilităţilor.

În august 1916, România era la capătul a doi ani de neutralitate. Deşi aderase în 1883, la Puterile Centrale, alianţa dintre Germania, Austro-Ungaria şi Italia, ţara noastră urmase exemplul Italiei şi s-a proclamat neutră. În vara anului 1916, guvernul condus de Ion I.C. Brătianua a obţinut garanţii că Tripla Alianţă (Franţa, Marea Britanie şi Rusia) vor recunoaşte alipirea Transilvaniei la România după război şi că vor oferi asistenţă militară. Pe 27 august, România declară război Austro-Ungariei, iar trupele române trec Carpaţii în Ardeal. Iniţial, armata a reuşit să împingă trupele austro-ungare către Ungaria, dar după două săptămâni, intervenţia trupelor germane pe frontul Carpaţilor, sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, a stabilizat frontul.

La sud de Dunăre, trupele germano-bulgaro-turce, sub comanda feldmareşalului August von Mackensen, au înfrânt armata română în bătălia de la Turtucaia. În toamna anului 1916, armata română a intrat în defensivă fiind să cedeze teren pe un front imens, de circa 1.600 de kilometri. Generalii Ion Dragalina şi Constantin Prezan au reuşit totuşi să evite distrugerea completă a armatei române reuşind să se retragă spre Moldova înainte ca von Falkenhayn şi von Mackensen să facă joncţiunea încercuind trupele române. 

Familia regală şi Guvernul se retrag la Iaşi în iarna 1916/1917, Moldova fiind singura regiune neocupată Puterile Centrale. În condiţii foarte grele, armata română intră într-un proces de reorganizare, la care o contribuţie majoră a avut-o misiunea militară franceză condusă de către generalul Henri Berthelot, poreclit de către soldaţii români ”Burtălău” din cauza siluetei sale masive. Pentru a ridica moralul armatei şi a preîntâmpina contagiunea bolşevică din Rusia, regele Ferdinand (1914-1927) merge printre soldaţii de pe front şi le promite că, după război, va fi făcută reforma agrară şi că va fi introdus votul universal în locul celui cenzitar.

Campania din vara anului 1917 începe cu o ofensivă română la Mărăşti, în sectorul de front ocupat de trupe austro-ungare, încununată doar de un parţial succes al viitorului mareşal Alexandru Averescu, din cauza sprijinului insuficient acordat de trupele ruseşti. Replica germană nu se lasă aşteptată, iar pe 6 august trupele lui von Mackensen, supranumit ”Spărăgătorul de fronturi”, declanşează bătălia de la Mărăşeşti. La capătul unei luni întregi de lupte grele, ofensiva germană a fost blocată, această fiind singura victorie importantă în 1917 împotriva Germaniei pe întreg front de est.

Situaţia României s-a deteriorat din nou în 1918 odată cu Revoluţia bolşevică din Rusia şi ieşirea acestei ţări din război prin Tratatul de la Brest-Litovsk. Izolată în faţa unui inamic apreciabil mai puternic şi cu pericolul comunist la este, România a trebuit să încheie, pe 7 mai 1918, Pacea de la Buftea. Puterile Centrale păstrau sub ocupaţie Muntenia şi Dobrogea, dar au recunoscut unirea Basarabiei cu România. Spre sfârşitul anului, ofensiva franco-sârbă de la Salonic a determinat Bulgaria să ceară armistiţiu, urmată la scurtă vreme de Austro-Ungaria, un stat subminat de tensiuni interetnice.

În aceste circumstanţe, România a declarat din nou război Germaniei pe 10 noiembrie. A doua zi, abandonată de aliaţii săi, cu economia secătuită de război şi copleşită numeric de intrarea în luptă a trupelor americane pe frontul de vest, Germania a trebuit să ceară încheierea armistiţiului. În mai puţin de o lună, pe 1 decembrie, Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia proclama unirea Transilvaniei cu România. Ostilităţile însă nu s-au încheiat. În 1919, armata română a invadat Ungaria ca ripostă la încercarea regimului comunist instalat la Budapesta sub conducerea lui Bela Kun de a împiedica pierderea teritoriilor deţinute anterior de Ungaria în Transilvania, Slovacia, Vojvodina şi Croaţia. Campania românească în Ungaria a fost scurtă şi încununată de succes.

Marea Unire a fost realizată cu preţul unor pierderi terifiante. Circa 220.000 de soldaţi români au murit în campaniile din 1916 şi 1917, un număr foarte mare pentru o ţară relativ mică în comparaţie cu adversarii cu care s-a confruntat, însă tratatele de la Versailles şi Trianon au consfinţit unirea cu România a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *