Ultimele Știri

Analiză: Pedepsirea Coreei de Nord, o bătălie pierdută dinainte?

Kim Jong-Un

Cel de-al patrulea test nuclear al Coreei de Nord reprezintă o sfidare considerabilă a comunităţii internaţionale care, după ce a primit anunţul Phenianului cu un val de condamnări, va întâmpina dificultăţi, susţin unii analişti, să reacţioneze eficient şi unit, scrie AFP în pagina electronică.

Condamnările revendicării de către Phenian, miercuri, a testării reuşite a unei bombe cu hidrogen, au apărut rapid şi au fost universale. Însă transformarea indignării în măsuri concrete, care să fie susţinute universal, va fi cu totul altceva.

Consiliul de Securitate al ONU preconizează să înăsprească panoplia de sancţiuni impuse Phenianului după testele anterioare – în 2006, 2009 şi 2013 – prin „măsuri suplimentare semnificative”. Însă conţinutul lor exact nu pare deloc să facă obiectul unui consens.

Washingtonul şi aliatul său sud-coreean au adoptat ca linie de conduită faptul că nu trebuie „recompensate comportamentele rele”. Phenianul trebuie să facă un pas tangibil către dezarmarea nucleară pentru ca să fie angajate negocieri veritabile. Această condiţie prealabilă este percepută de mulţi drept complet nerealistă.

 Sancţiuni ineficiente

„Doar cu sancţiuni – pur şi simplu nu funcţionează”, subliniază Joe Cirincione, un expert în domeniul neproliferării de la Fundaţia Ploughshares.

„Trebuie să existe o posibilitate de dialog, chiar dacă este greu de înghiţit”, adaugă el, apreciind că actuala strategie americană poate fi tradusă ca o speranţă la faptul că ignorarea Coreei de Nord va face probema să dispară. „Însă Coreea de Nord este cam ca personajul lui Glenn Close din (filmul) «Fatal attraction». Nu-l putem ignora”, insistă expertul.

Specialiştii au îndoieli puternice cu privire la faptul că dispozitivul utilizat miercuri era – aşa cum pretinde Phenianul – o bombă-H perfecţionată. Energia degajată nu a fost destul de puternică, argumentează ei. Ei înclină mai degrabă către ipoteza unei bombe cu fisiune accelerată, mai puternică decât bomba atomică obişnuită. Bomba-H – sau termonucleară – acţionează în două faze, folosind mai întâi fisiunea, iar apoi fuziunea nucleară, într-o reacţie în lanţ.

Însă puţin contează bomba, mesajul este acelaşi: indiferent de costul impus de către comunitatea internaţională, Coreea de Nord este hotărâtă să înainteze pe calea înarmării nucleare.

„Să reuşeşti să dezvolţi dispozitive termonucleare simple este, probabil, doar o chestiune de timp şi de un număr mic de teste suplimentare”, apreciază David Albright, preşedintele Institutului pentru Ştiinţe şi Securitate Internaţională de la Washington.

„Prioritatea este să se găsească mijloacele care să sporească presiunile asupra Coreei de Nord şi, în acelaşi timp, să o determine să-şi limiteze capacităţile în domeniul armamentului nuclear, dar şi să reia contactul diplomatic”, este el de părere.

Este imposibil ca presiunile să fie sporite prin impunerea unui anumit tip de sancţiuni economice – şi anume cele care au determinat Iranul să vină la masa negocierilor pentru a discuta despre programul său nuclear.

China, reticentă

Acest tip măsuri este eficient, însă ar putea afecta întreprinderile şi instituţiile financiare chineze – care reprezintă partea leului în schimburile externe nord-coreene.

China este foarte reticentă faţă de acest tip de măsuri, iar Washingtonul ar urma să nu se grăbească să exercite presiuni asupra Beijingului, în contextul în care relaţiile lor bilaterale sunt delicate.

Statele Unite mai au, în plus, multe de făcut până să ajungă la un consens pe plan intern, atât timp cât subiectul Coreea de Nord este atât de sensibil în actuala campanie în vederea alegerilor prezidenţiale.

Republicanii americani au prezentat acest al patrulea test nuclear drept ultimul dintr-o serie de eşecuri ale Politicii Externe a preşedintelui Barack Obama. Candidaţii la preşedinţie au nevoie de curaj să promoveze dialogul cu Phenianul ca mijloc de a avansa.

Este improbabil ca China să susţină vreo măsură care ar putea să destabilizeze profund regimul lui Kim Jong-un: Beijingul nu doreşte la frontiera sa o Coree reunificată, susţinută de Washington.

„Indiferent care va fi limbajul ferm folosit de China pentru a critica Nordul, ea nu se va alătura sancţiunilor (…), care vor avea un impact real asupra regimului”, consideră Chun Young-woo, un fost consilier sud-coreean în domeniul Securităţii Naţionale. „Iar Coreea de Nord ştie acest lucru”, subliniază el.

Dacă China nu vrea cu adevărat să pedepsească Phenianul, iar Washingtonul refuză în continuare să deschidă dialogul, pare dificil de imaginat o politică nouă faţă de ultima „provocare” nord-coreeană.

În opinia lui Cirincione însă, şocul provocat de anunţarea testării unui bombe-H – indiferent că este vorba sau nu de bluff – ar putea totuşi să convingă atât Beijingul cât şi Washingtonul să-şi schimbe poziţiile.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*