Ambasadele europene anunță o creștere a delictelor motivate de ură rasială în Marea Britanie după Brexit

  • Adrian Marinescu
  • 19 septembrie 2016
  • Externe
rasism

Ambasadele europene din Marea Britanie au înregistrat zeci de incidente, delicte și abuzuri posibil motivate de ură împotriva cetățenilor lor de la votul din 23 iunie din Regatul Unit în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană, potrivit cifrelor obținute de The Guardian și publicate luni în ediția online a cotidianului britanic.

Marea majoritate a incidentelor xenofobe au avut drept țintă cetățeni din țările est-europene, cele mai multe atacuri vizându-i pe polonezi sau persoane care au fost luate drept cetățeni polonezi. De exemplu, unei finlandeze i s-a transmis ”Polonezi, plecați acasă”, după ce a fost auzită vorbind cu copiii ei, potrivit ambasadei Finlandei la Londra. Serviciile consulare poloneze din Londra, Manchester și Edinburgh au înregistrat 31 de incidente motivate de ură începând cu 23 iunie, dintre care opt atacuri au avut loc doar în ultimele trei săptămâni.

The Guardian a contactat ambasadele de la Londra ale tuturor celor 27 de state membre ale UE. Dintre cele 17 ambasade care au răspuns, aproape jumătate au raportat o creștere a incidentelor xenofobe în cele 12 săptămâni care au urmat referendumului din Marea Britanie pe tema apartenenței țării la UE.

Ambasadele țărilor din Europa occidentală care au răspuns întrebărilor The Guardian, printre care Spania, Franța și Germania, nu au raportat abuzuri post-referendum asupra cetățenilor lor. Nici ambasadele Belgiei, Greciei, Danemarcei, Ciprului, Austriei și Estoniei nu au raportat abuzuri.

În schimb, ambasadorul polonez în Marea Britanie, Arkady Rzegocki, s-a declarat ”întristat de fiecare incident”. ”Comunitatea poloneză este cea mai mare minoritate națională din Marea Britanie și, datorită vizibilității sale, este posibil să fie din punct de vedere statistic o țintă mai ușoară a abuzurilor xenofobe. Recunoaștem și apreciem dovezile de solidaritate din partea publicului britanic și măsurile decisive luate de guvernul și autoritățile locale britanice pentru a soluționa problema. Trebuie să conlucrăm pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între comunități”, a mai spus Rzegocki.

Ambasada Poloniei este îngrijorată de creșterea recentă a violențelor împotriva polonezilor. Cele mai multe dintre cele 31 de atacuri pe care le-a contabilizat s-au produs în primele zile de după referendumul din Marea Britanie și, până la începutul lui august, numărul atacurilor se diminuase. Însă numărul atacurilor a crescut din nou în ultima vreme, cu nu mai puțin de opt atacuri în ultimele trei săptămâni. În august, șase adolescenți au fost arestați sub suspiciunea că au omorât un bărbat polonez într-o presupusă crimă motivată de ură. Iar săptămâna trecută, poliția britanică a anunțat că este în căutarea a 20 de tineri care au rănit grav un bărbat polonez într-un alt posibil atac motivat de ură.

Chestiunea delictelor motivate de ură după Brexit a fost abordată săptămâna trecută de diplomații acreditați la Londra la un dejun de lucru al ambasadorilor din grupul țărilor nordice.

”Este o tendință pe care am discutat-o. Cetățenii noștri nu s-au mai confruntat cu așa ceva înainte de referendum”, a declarat ambasadoarea Letoniei, Baiba Brae, care a fost gazda reuniunii.

”Niciul dintre cele șase incidente (care au vizat cetățeni letoni) nu a avut legătură cu referendumul, dar există poate o atmosferă mai permisivă față de cuvinte dezagreabile și, poate, chiar față de acțiuni. Nu trebuie să existe niciun fel de discriminări, iar comunitatea letonă nu trebuie să lase să treacă aceste incidente fără a le raporta”, a mai spus ea. Brae a salutat asigurările primite din partea guvernului britanic conform cărora nu va tolera astfel de abuzuri. Ea s-a declarat încurajată de scăderea numărului de incidente care au vizat cetățeni letoni, imediat după votul pro-Brexit.

Jon Burnett, cercetător la Institutul pentru Relații între Rase, apreciază că ”intensificarea atacurilor împotriva est-europenilor nu trebuie să vină ca o surpriză, dat fiind felul în care au fost prezentați în mod repetat, drept paraziți, hoți și amenințări. (…) Delictele motivate de ură sunt produsul unui construct politic realizat de-a lungul mai multor ani”.

Gareth Cuerden, manager al organizației Victim Support din Țara Galilor, specializat în delictele de ură, a declarat că faptul că presa s-a concentrat pe acest tip de delicte a avut un impact pozitiv în a încuraja victimele să vorbească.

”I-a făcut pe oameni să se simtă îndreptățiți să iasă în față și să denunțe ceea ce li s-a întâmplat. Cred că datorită acestui lucru obținem o imagine mai clară cu privire la amploarea delictelor motivate de ură. Cercetările arată că acest tip de delicte nu este denunțat suficient — 50% dintre oameni așteaptă până când situația devine mai gravă înainte de a lua în calcul un denunț și, în schimb, tind să considere astfel de incidente ca făcând parte din normalitate. Dar această atenție acordată delictelor motivate de ură i-a determinat să denunțe, ceea ce este un lucru bun”, a apreciat Cuerden.

Iolanda Viegas, consilier pentru comunitatea portugheză din Wrexham, în nordul Țării Galilor, a declarat că oamenii au fost încurajați de sprijinul pe care l-au primit de la vecinii lor și de la poliție imediat după referendum. â

”Au venit polițiști să ne spună ce să facem dacă au loc astfel de incidente, au vorbit cu oamenii despre ce înseamnă delict de ură și ce ar trebui să facă dacă devin ținte. Iar mulți oameni din comunitatea mai largă dau o mână de ajutor. Cel puțin simțim că nu suntem singuri și că cineva ne va ajuta”, a explicat Viegas.

Potrivit statisticii elaborate de The Guardian, în cazul cetățenilor lituanieni s-au înregistrat 10 incidente motivate de ură. Ministrul de externe adjunct lituanian, Mantvydas Bekeius, a abordat subiectul la MAE britanic. El a spus că, după referendum, minorii lituanieni din școlile britanice au fost abuzați verbal nu doar de alți colegi, ci și de părinți și chiar de profesori.

Letonia a înregistrat șase incidente presupus xenofobe și de hărțuire, la Nottingham, Londra, Bristol, Wellingborough, Yorkshire și South Shields. Ambasada Letoniei a mai informat că cetățeni ai săi au fost refuzați la un centru poștal din Londra și la un magazin de telefoane mobile din Bristol în zilele care au urmat referendumului.

Suedia a raportat circa cinci incidente de abuz verbal.

”Este o creștere semnificativă, deoarece nu ne aducem aminte să ne mai fi confruntat până acum cu abuzuri împotriva cetățenilor suedezi. Evident, (abuzurile) au legătură cu referendumul, deoarece s-au folosit fraze precum plecați acasă?”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei Suediei la Londra.

Până la referendum, niciun cetățean finlandez nu a fost ținta vreunui incident xenofob. Din momentul votului, s-au înregistrat patru incidente.

La 8 iulie, un magazin românesc din Norwich a fost incendiat, poliția din Norfolk tratând incidentul ca un delict motivat de ură. Ambasada României la Londra a raportat alte câteva incidente xenofobe, dar a refuzat să dea detalii, potrivit The Guardian.

Un singur atac motivat de xenofobie a fost comis împotriva unui cetățean bulgar în Marea Britanie. Și în acest caz, ambasada a refuzat să ofere detalii.

Ambasada Ungariei la Londra a raportat un număr marginal de cazuri de cetățeni ungari care și-au exprimat teama după referendumul din 23 iunie.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *