Ultimele Știri

Acțiunile FMI au subminat democrația și au provocat o dictatură economică în România

fmi

România a fost în prima linie a atacurilor Troicii FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană cu privire la drepturile lucrătorilor, iar sfaturile cu privire la piața muncii ale FMI au subminat democrația, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES Sharan Burrow, secretar general al Confederației Internaționale a Sindicatelor (International Trade Union Confederation – ITUC).

Potrivit acesteia, în 2011, Guvernul român, „împins” de Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, a slăbit dramatic legislația muncii, cu consecințe grave atât pentru sindicate cât și pentru patronate.

De asemenea, Sharan Burrow a precizat că Indicele ITUC Global al Drepturilor pe 2015 clasează România pe locul 4 pe o scară de 5 și constată încălcări sistematice ale drepturilor angajaților.

AGERPRES: Cum considerați activitatea sindicatelor din România?
Sharan Burrow: România a fost în prima linie a atacurilor Troicii FMI, Banca Mondială și Comisia Europeana cu privire la drepturile lucrătorilor. Sfaturile cu privire la piața muncii ale FMI, ca parte a Troicii, au subminat democrația și se apropie de dictatura economică.

Instrumente de distribuție a bogăției, cum ar fi negocierea colectivă, au fost înlăturate. Dovezile arată că țările cu sindicate puternice, o acoperire mare a negocierii colective și sisteme de negociere colectivă sincronizate au avantaje economice distincte.

Studiile efectuate de Organizația Internațională a Muncii au constatat că impactul social al reformelor pare să fi fost în dauna parteneriatului social, a negocierii colective și a calității angajării.

Reformele au făcut să fie mult mai dificil pentru sindicate și organizațiile patronale să funcționeze în mod eficient. Din 2011, când Legea Dialogului Social a intrat în vigoare, înscrierea în sindicate a scăzut și există o reducere considerabilă a numărului de organizații patronale care sunt în măsură, în conformitate cu noile criterii legale, de a obține statutul de „reprezentative”.

Reformele au avut un impact negativ asupra instituțiilor naționale de dialog social, în general, una dintre consecințele imediate fiind faptul că Consiliul Economic și Social nu mai funcționează în mod eficient.

Reglementarea prin negocieri colective în România a fost slăbită în mod semnificativ. Un număr de termeni de angajare și de condiții de muncă, inclusiv salariul minim pe economie, au fost anterior negociate și stabilite printr-un acord colectiv național care a acoperit toți angajații din țară.

Efectul cumulativ al eliminării, în primul rând, a negocierii colective la nivel național, în al doilea rând al înăspririi criteriilor de extensie la nivel sectorial și, în al treilea rând, al necesității unei majorități absolute a membrilor pentru un sindicat de a se angaja în negocieri colective la nivel de companie, este faptul că peste 1,2 milioane de lucrători, în special cei angajați de către companiile cu mai puțin de 20 de salariați sunt în mod efectiv excluși de la negocieri colective, cu un impact negativ imediat asupra nivelurilor salariale și a condițiilor de muncă, în general.

AGERPRES: Salariile mici au fost de ani de zile unul dintre cele mai importante avantaje ale economiei românești. Cum este posibil ca salariile să crească fără a afecta economia?
Sharan Burrow: Criza economică mondială nu a fost depășită, iar impactul politicilor de austeritate eșuate afectează încă sistemul internațional, cu sute de milioane de angajați care lucrează lipsiți de puterea de cumpărare necesară pentru relansarea creșterii economice, iar șomajul și economia informală au rămas o realitate tragică pentru aproape o jumătate din populația lumii.

În 2011, Guvernul Român, împins de FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, a slăbit dramatic legislația muncii, cu consecințe grave atât pentru sindicate cât și patronate. Ca rezultat, mai mult de un milion de muncitori au fost excluși din negocieri colective, ceea ce a lovit greu veniturile familiilor lor și a fracturat în mod efectiv piața forței de muncă. Acesta a fost unul dintre primele exemple de eșuare a politicilor „de austeritate”, care au fost catastrofale pentru mai multe economii naționale din Europa și au afectat serios familiile muncitorilor.

Lipsa reglementării prin acorduri colective pune o presiune mai mare asupra Guvernului pentru a reglementa locurile de muncă. Într-adevăr, inspectorii de muncă au raportat o creștere semnificativă a muncii la negru, în ultimii ani.

Există un risc de o criză și mai profundă, care va crește dacă guvernele nu își asumă responsabilitatea de a reglementa sectorul financiar și de a acționa în forță împotriva corupției, a evaziunii fiscale la nivel mondial, și de a crea baza pentru o creștere reală și de distribuire echitabilă a bogăției.

Camera de Comerț Americană a atacat în mod deschis legislația muncii în țări precum România, Moldova, Portugalia și Spania. Uitați-vă la un atac asupra legislației muncii și veți găsi AmCham în spate. Guvernele sunt prea dispuse să se încline în fața voinței acesteia.

Citește mai mult pe Agerpres.ro

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*