Ultimele Știri

Acordul UE-Turcia: Punctele cheie pentru reducerea fluxului migratoriu

imigranti refugiati

Liderii europeni s-au întâlnit la Bruxelles pentru a finaliza acordul cu Turcia pentru reducerea fluxului migratoriu într-o atmosferă tensionată, alimentată de ameninţarea opunerii prin veto şi de lipsa de transparenţă cu privire la legalitatea acordului, şi au formulat punctele cheie care trebuie îndeplinite pentru a gestiona criza refugiaţilor, transmite Reuters.

Potrivit acordului negociat joi de liderii europeni şi care va fi prezentat vineri părţii turce, Turcia se va angaja să primească înapoi toţi migranţii care ajung în insulele greceşti fără a avea documentele necesare. Însă propunerea liderilor europeni ar putea să ducă la creşterea efortului depus de Grecia pentru a gestiona criza migranţilor. Astfel, autorităţile elene vor fi nevoite să creeze tribunale speciale pentru a procesa rapid cererile de azil .

De asemenea, procesul de trimitere înapoi în Turcia a migranţilor nu poate să înceapă până ce autorităţile de la Ankara nu vor oferi un nivel de protecţie de bază indiferent de naţionalitatea celui care este relocat pe teritoriul turc. În prezent se oferă protecţie doar pentru migranţii sirieni, însă non-sirienii reprezintă două treimi din migranţii prezenţi în Turcia.

Draftul acordului nu precizează când va începe procesul de relocare, însă diplomaţii germani au susţinut că migranţii care ajung pe insulele elene luni vor fi pasibili de expulzare în Turcia, deşi autorităţile greceşti argumentează că nu sunt pregătite pentru o astfel de operaţiune.

Acordul prevede că pentru fiecare refugiat sirian pe care Turcia îl primeşte înapoi, statele UE se angajează să preia un refugiat sirian direct de pe teritoriul turc, iar cei care nu au încercat până acum să traverseze Marea Egee vor avea prioritate.

Principala problemă este reprezentată de lipsa de responsabilitate la nivelul statelor din blocul comunittar, care nu vor să accepte o cotă de refugiaţi. Au fost oferite voluntar doar 18.000 de locuri pentru migranţi, iar alte 54.000 de locuri vor fi obţinute prin implementarea cotelor obligatorii de relocare, faţă de care s-au opus cu vehemenţă statele estice, în special cele din grupul Visegrad. 

Turcia va negocia cu liderii europeni rute alternative pentru migraţie. Însă, există deja semne că mai mulţi migranţi vor fi tentaţi să călătorească pe mare până în Italia, iar Bulgaria şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la securitatea de la graniţa cu Turcia.

De asemenea, Turcia a cerut ridicarea vizelor pentru cetăţenii turci. Ankara trebuie să îndeplinească 72 de criterii până la sfârşitul lunii aprilie pentru ca executivul european să recomandă statelor membre să elimine vizele necesare pentru călătorii de scurtă durată până în iunie. 

Mai multe guverne europene se opun ridicării vizelor, iar Franţa a susţinut că nu doreşte ca turcii să călătorească în Europa fără viză, pentru că asta ar putea să conducă la creşterea imigraţiei dinspre Turcia şi la apariţia unor noi ameninţări de securitate.

Pentru eliminarea vizelor Turcia trebuie să îndeplinească un criteriu dificil, recunoaşterea statului Cipru. Însă, Ankara a ridicat atât de sus aşteptările cu privire la ridicarea vizelor, încât ar putea să fie forţată să accepte compromisul în schimbul eliminării restricţiilor de circulaţie în blocul comunitar.

Un alt punct cheie al acordului este promisiunea făcută de UE în legătură cu dublarea ajutorului pentru refugiaţii din Turcia, până la 6 miliarde de euro, care vor fi virate până în 2018. Cea mai mare problemă este ridicată de sursa banilor şi de lipsa dovezilor cu privire la îndeplinirea condiţiilor acordului de către Ankara.

De altfel, UE a promis că va accelera procesul de negociere pentru aderarea Turciei. Multe guverne naţionale nu sunt însă de acord cu privire la aderarea Turcie la blocul comunitar în viitorul apropiat, iar Cipru s-a opus prin veto deschiderii unor noi capitole de negociere, întrucât Ankara refuză să recunoască independenţa statului insular.

Într-un alt punct al acordului, UE se angajează să ofere condiţii mai sigure pentru sirieni în propria lor ţară, însă nu există o armată a blocului comunitar, iar statele membre s-au arătat reticente faţă de propunerea Turciei de a contribui la crearea unor zone sigure în nordul Siriei, predominant kurd.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*