Acordul asupra migrației UE-Turcia, posibilă victimă colaterală a loviturii de stat eșuate

  • Adelina Mitrache
  • 5 august 2016
  • Externe
imigranti refugiati

Acordul asupra migrației între UE și Ankara ar putea fi afectat de lovitura de stat eșuată în Turcia, europenii temându-se de o reluare a sosirilor masive de migranți pe coastele elene, comentează vineri AFP.

Relațiile cu turcii, deja tensionate în ultimele luni, s-au stricat și mai mult după puciul ratat din 15 iulie, care a provocat valuri de epurări de o amploare care i-a șocat pe europeni.

„Urmărim situația și, evident, suntem neliniștiți”, a admis miercuri ministrul imigrației elen, Yannis Mouzalas, a cărui țară găzduiește circa 57.000 de migranți, blocați pe teritoriul ei după închiderea rutei balcanice.

Sosirile de migranți în Grecia pe Marea Egee au crescut ușor după lovitura de stat ratată, dar numărul celor care ajung zilnic pe țărmurile elene este de ordinul zecilor, adică departe de cele 1.700 de sosiri cotidiene înregistrate înaintea acordului din 18 martie.

„Până în prezent, numărul persoanelor care sosesc pe insulele grecești nu indică faptul că acordul nu este respectat”, a subliniat Mouzalas, dezmințind faptul că ar fi solicitat un „plan B” în cazul în care Turcia ar înceta să stopeze fluxul migranților, al căror număr a ajuns la 850.000 pe coastele grecești în 2015.

„Există un risc sporit” de a vedea acordul eșuând, a recunoscut totuși în urmă cu câteva zile președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, relevând neliniștea europenilor.

Unii observatori se întreabă dacă Turcia poate fi considerată o „țară terță sigură”, cum preconizează Comisia. Acest concept juridic legitimează respingerea cererilor de azil în Europa ale sirienilor și irakienilor care fug din calea războiului și tranzitează Turcia, ei putând fi retrimiși în această țară, potrivit acordului din 18 martie.

„În acest stadiu”, Bruxellesul estimează că turcii le oferă în continuare o protecție suficientă și că acest aspect al acordului nu este repus în discuție, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene în cursul săptămânii.

„Am considerat întotdeauna că Turcia nu este o țară terță sigură, deci dacă nu era astfel ieri, nu este nici astăzi”, apreciază la rândul său Yves Pascouau, director al European Policy Center și specialist în probleme de imigrație într-un interviu pentru AFP.

Dar orice ar fi, „mai puțin de 500 de persoane au fost retrimise spre Turcia” de la încheierea acordului cu Ankara, după ce au renunțat aproape toți să ceară azil în Europa, observă el.

Pentru expert, în acest „joc unde două părți se țin în șah” una pe alta, principala amenințare pentru acordul privind migrația rămâne problema scutirii de vize pentru turci în spațiul Schengen, fără de care Ankara amenință să înceteze stoparea fluxului migrator.

„Ținând seama de modul în care se desfășoară lucrurile în Turcia, mă îndoiesc că această scutire poate fi obținută prea curând”, presupune Pascouau, subliniind că ea va trebui oricum să primească aprobarea țărilor din UE și a Parlamentului European.

Uniunea se angajase să accelereze ritmul acestui proces de scutire de vize în schimbul angajamentelor Ankarei, dar fără a renunța la criteriile impuse care includ o modificare a legilor antiteroriste turce, considerate că aduc atingere libertății.

Deja puțin dispusă să accepte această reformă înaintea tentativei de lovitură de stat, puterea turcă pare să-și fi înăsprit și mai mult poziția. „Cei despre care ne imaginam că sunt prietenii noștri iau partea puciștilor și a teroriștilor”, a acuzat marți președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

„Nu ne vom lăsa în niciun caz intimidați”, a avertizat cancelarul austriac Christian Kern, care a calificat joi negocierile de aderare a Turciei la UE drept „ficțiune”.

Ruperea negocierilor de aderare cu această țară, pe care acordul din 18 martie preconiza să le „relanseze”, ar fi o „gravă eroare politică externă”, a avertizat totuși joi Jean-Claude Juncker.

Potrivit lui Marc Pierini, fost ambasador al UE la Ankara și analist la Carnegie Europe, „cel mai probabil UE și Turcia, care au preocupări mai vitale decât liberalizarea vizelor, vor continua să aplice aspectele esențiale ale acordului lor”.

Pierini se referă în special la componenta financiară a pactului, care urmărește să amelioreze primirea refugiaților sirieni pe teritoriul turc. După recentele reproșuri ale lui Erdogan, care vrea o deblocare mai rapidă a fondurilor, Comisia a anunțat că a mobilizat deja peste 2 miliarde de euro din cele 3 miliarde prevăzute pentru 2016 și 2017.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *