38 de persoane au fost reţinute în cazul sclaviei din Berevoeşti – Argeş. Cum îşi selectau victimele şi unde le ţineau sechestrate

perchezitii

Un număr de 38 de persoane au fost reţinute, miercuri seara, în urma audierilor care au avut loc după cele 40 de percheziţii din localitatea argeşeană Berevoeşti.

Cele 38 de persoane sunt acuzate de trafic de persoane şi trafic de minori.

Miercuri, 40 de percheziţii domiciliare au avut loc pe raza localităţii argeşene Berevoeşti, unde anchetatorii bănuiesc că, din 2008 şi până în prezent, s-au constituit mai multe grupuri infracţionale care au recrutat 40 de persoane minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice, cu situaţii materiale precare), în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat şi prin obligarea la practicarea cerşetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi de lipsire de libertate.

„În unele cazuri, victimele era răpite din locuri publice (de lângă biserici, gări şi autogări) sau chiar din propriile locuinţe şi ulterior transportate de către membrii grupurilor infracţionale la domiciliile lor, unde aceştia prin constrângere forţau victimele să efectueze zilnic diverse munci şi activităţi atât în gospodăriile suspecţilor cât şi în proximitatea localităţii, respectiv : să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localităţii şi să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecţilor care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în jud. Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj) unde comercializau ilegal cantităţile de lemne sustrase”, se arăta într-un comunicat de presă al DIICOT.

Potrivit procurorilor, modalităţile de constrângere exercitate de către suspecţi constau în ameninţări repetate şi regulate şi lovituri aplicate victimelor în mod repetat cu palmele, pumnii, picioarele, biciul, persoanele vătămate fiind aduse în stare de aservire şi lipsire de libertate în condiţiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupurilor.

De cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi de mâncare, erau legate (cu lanţuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopţii ca să nu poată fugi şi li se aplicau tratamente umilitoare (erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă; erau legate de mâini şi picioare şi puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bata între ele pentru amuzamentul suspecţilor, li se arunca mâncarea pe jos, etc).

Procurorii au dat exemplul unui bărbat cu deficienţe intelectuale, recrutat în anul 2015 prin constrângere, acesta fiind obligat să presteze activităţi în folosul unei familii care făcea parte din grupare.

„Modalităţile de constrângere constau în ameninţări repetate şi regulate şi lovituri aplicate victimei în mod repetat şi regulat cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte contondente dar, persoana vătămată fiind adusă în stare de aservire şi lipsire de libertate în condiţiile în care aceasta era supraveghetă permanent de membri familiei, nu primea mâncare în fiercare zi şi era legată pe timpul nopţii”, explicau procurorii DIICOT, de un tratament similar având parte şi celalalte victime.

Un alt exemplu pe care l-au dat procurorii este al altor victime minore. Doi tineri au fost sechestraţi în luna februarie 2015 timp de două săptămâni, timp în care au fost obligaţi să presteze munci în folosul grupării. Minorii erau ţinuţi încuiaţi pe timpul nopţii şi uneori li „se aplicau tratamente umilitoare fiind puşi să se bată între ei, pentru amuzamentul familiei” acuzate că facea parte din grupare.

Într-un alt caz, în care victimă era un bărbat cu handicap fizic şi intelectual care fusese răpit şi obligat să cerşească şi să presteze activităţi în folosul uneia dintre familiile membre ale grupări, DIICOT preciza că acesta era înfometat, legat cu lanţul pe timpul nopţii, uneori victima fiind „dezbrăcată complet şi stropită alternativ cu apă rece şi caldă; era legată de mâini şi picioare şi pusă să mănânce de pe jos”.

În cazul unui minor despre care procurorii spun că a fost răpit în octombrie 2015, în dosarul DIICOT se arată că „victima era supraveghetă permanent, nu primea mâncare în fiecare zi, îi era interzis să părăsească gospodaria neînsoţită, era legată pe timpul nopţii şi i se aplicau tratamente umilitoare fiind pusă să danseze, i s-au ras sprâncenele, era pusă să stea dezbracată”, spre amuzamentul celor din grupare.

Potrivit DIICOT, au fost cazuri în care cei racolaţi au încercat să scape însă au fost găsiţi, agresaţi fizic şi obligaţi să muncească sau să cerşească. Uneori victimele erau lovite cu furci, topoare, erau înţepate cu un cuţit în picior şi li se luau actele de identitate. Mai mult, în cazul uneia dintre victime, procurorii precizează că „era legată cu lanţul, nu era lăsată să se spele, era pusă să doarmă în ieslea cailor, nu avea voie să părăsească gospodaria sau să comunice cu alte persoane”.

Acţiunea a fost organizată cu sprijinul BCCO Piteşti, BCCO Craiova Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Argeş şi Gruparea mobilă de jandarmi Craiova Fraţii Buzeşti.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *