Ultimele Știri

28 iunie 1940 | Raptul Basarabiei și Bucovinei de nord

Sunt 75 de ani de când ne-au fost răpite Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. 28 iunie 1940 a fost și este o zi neagră în istoria României, fiindcă sub amenințările Rusiei am cedat teritoriile românești, care nici până astăzi nu le-am putut recupera. 

Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru și din partea de nord a Bucovinei. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul.

Aflat sub presiunea notelor ultimative și în contextul izolării totale a țării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic”.

Potrivit celor cuprinse în cea de-a doua notă ultimativă se lăsaseră la dispoziția autorităților române 96 de ore. La sfârșitul fiecărei zile, trebuia ca trupele române să fie distanțate de cele sovietice printr-o etapă de marș. În realitate, retragerea s-a făcut sub presiunea forțelor Armatei Roșii care au depășit permanent liniile de demarcație.

Armata și administrația s-au retras, în perioada 28 iunie-3 iulie 1940, din Basarabia și nordul Bucovinei, iar trupele sovietice au ocupat, pe lângă aceste teritorii, și ținutul Herța. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafață de 50.762 kmp și o populație de 3.776.000 locuitori.

Printr-un decret semnat de I.V. Stalin, la 2 august 1940, în urma discuțiilor din cadrul Sovietului Suprem al URSS, se formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, alipită Uniunii Sovietice, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană.

Pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esențială în orientarea politicii externe a României. A doua zi după fixarea frontierei sovietice pe Prut, adică la 4 iulie, a fost numit un nou guvern, de orientare progermană și cu participare legionară, în frunte cu Ion Gigurtu, care și-a arătat dorința de a adera la Axa Roma-Berlin, iar o săptămână mai târziu a anunțat retragerea României din Liga Națiunilor.

Abia la 22 iunie 1941, România a intrat în război alături de trupele germane împotriva URSS pentru refacerea integrității teritoriale, iar sute de bucureșteni au ieșit pe străzi pentru a se ruga pentru Basarabia.

22 iunie 1941

Bucuresti-22-iunie-1941-1

Bucuresti-22-iunie-1941-2

Bucuresti-22-iunie-1941-3

Ocupația sovietică a fost întreruptă pentru scurtă vreme în 1941, după ce România a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operațiunii Barbarossa, dar teritoriile au fost în cele din urmă recuperate de sovietici în 1944.

Raptul Basarabiei, Bucovinei de nord, pierderile teritoriale din 30 august 1940, constând în cei 43.492 kmp din Transilvania, cedați sub presiune diplomatică internațională Ungariei, prin Dictatul de la Viena, precum și cele din septembrie 1940, vizând cele două județe din Sudul Dobrogei (Durostor și Caliacra) către Bulgaria au constituit de asemenea consecințe ale pactului de neagresiune Ribbentrop-Molotov.

La 23 august 1939, cu doar o săptămână înaintea izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, era semnat, la Moscova, Pactul de neagresiune sovieto-german,de miniștrii de externe ai Germaniei și ai Uniunii Sovietice, Joachim von Ribbentrop, respectiv Veaceslav Molotov.

Pactul de neagresiune era însoțit de un Protocol adițional secret care conținea o referire expresă la teritoriile românești: „În privința Europei Sud-Estice, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres politic față de aceste teritorii.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*