Ultimele Știri

2016, an negru pentru sistemul medical

spital medic doctor

2016, primul an după tragedia de la Colectiv. Un an plin de controale şi dezvăluiri ale medicilor, dar şi ale pacienţilor despre hibele din sistemul de sănătate. Scandalurile din spitale s-au înmulţit iar declaraţiile doctorilor şi ale bolnavilor au scos la iveală marile nereguli din România. A fost şi primul an din sănătate cu miniştri dintr-un guvern de tehnocraţi: Patriciu Achimaş Cadariu şi Vlad Voiculescu.

Prima criză majoră din Sănătate în 2016 a fost episodul SHU. Spitalele din Argeş unde ajungeau pe bandă rulantă copii cu tulburări digestive grave nu reușeau să pună un diagnostic ferm. Dar au și întârziat să anunțe Direcția Sanitară. Așa că ancheta epidemiologică a început abia după zece zile.

Primul copil a ajuns la Spitalul de Pediatrie din Piteşti pe 29 ianuarie cu diaree. Părinţii ar fi refuzat internarea, iar două zile mai târziu când au revenit cu bebeluşul la spital, au fost trimisi la Bucureşti cu diagnostic sindrom hemolitic uremic. În ciuda eforturilor medicilor de la „Marie Curie”, pe 4 februarie copilul moare.

Între timp, alți doi dintre cei 12 copii transferați din Argeș au pierdut lupta pentru viață. Ca primă reacţie, ministrul Sănătăţii a încercat să decapiteze conducerea DSP și pe cea a Spitalului de Pediatrie din Pitești care nu avea nici epidemiolog, nici reactivi pentru analize, nici proceduri clare. N-a reușit. Cum n-a reuşit nici să lămurească sursa infecției.

Era abia începutul crutremurului din Sănătate. A urmat scandalul HexiPharma. În luna mai, după ancheta jurnalistului Cătălin Tolontan, analizele oficiale au scos la iveală rezultate şocante. Un dezinfectant folosit în peste 200 de spitale din ţară era, de fapt, apă de ploaie.

„Teoretic, eficienţa este semnificativ scăzută ca urmare a diluţiei”, spune Florin Oancea, director ştiinţific al ICECHIM.

Dezinfectanţii erau diluați chiar și de 4.000 de ori, potrivit Ministerului Sănătății. Efectul? Sute de spitale se luptau cu infecţiile nosocomiale, chiar dacă în multe situaţii cifrele oficiale ascundeau adevărul.

„Consider că ar fi o mare greşeală să fac asta (de care spitale să se ferească populația, n.red.), dincolo de faptul că n-o pot face prin prisma anchetei penale. Aş trece peste asta, dar ar fi o mare greşeală”, spunea Patriciu Achimaș Cadariu.

Câteva zile mai târziu, ministrul Patriciu Achimaş Cadariu depunea armele: „Am avut o discuţie cu premierul Dacian Cioloş după ce în prealabil anunţase că va fi întrunită o comisie pentru soluţionarea problemei dezinfectanţilor. Au existat diferenţe de abordare motiv pentru care am decis să îmi înaintez demisia.”

În paralel, ancheta scotea la iveală o listă nesfârşită de contracte încheiate preferenţial cu firma HexiPharma. Însă patronul Dan Condrea a murit cu o zi înainte să fie audiat, într-un accident de maşină calificat de anchetatori drept sinucidere.

Vara a venit cu alte probleme în sistemul de sănătate. La Spitalul de Arsuri din Capitală s-au gasit larve pe gâtul unui bolnav care era internat în secţia de terapie intensivă, iar un pacient a murit din cauza medicilor care a facut o transfuzie greşită de sânge.

Secţia de terapie intensivă fusese deja în mijlocul scandalurile legate de modul în care au fost tratati răniţii din Colectiv. Abia după aceste dezvăluiri secția a fost închisă și a intrat în renovare. A fost momentul în care noul ministru, Vlad Voiculescu, spunea că aproape toate spitalele ar trebui dărâmate și reconstruite.

O undă de şoc a zguduit si cel mare spital de urgență din țară: Spitalul Floreasca. S-a dovedit că unitatea modernă pentru pacienții cu arsuri grave era de fapt destinată şedinţelor cosmetice antiîmbătrânire. Procurorii verifică acum achiziţia inutilă de 9 milioane de euro.

Luna noiembrie detonează al subiect: transplantul de organe. Managerul Spitalului Sfânta Maria din Bucureşti acuză Ministerul Sănătății că a blocat primul transplantul de plămâni, o premieră pentru România.

„Noi în acest moment nu avem nevoie de niciun echipament. Noi aveam nevoie doar de o derulare firească a procedurilor nu de acuzaţii că nu existăm, că nu avem infecționist, dacă sunt infecții nosocomiale”, afirma Narcis Copcă, managerul spitalului .

Reprezentantii Ministerului Sănătății și specialiștii Agenției de Transplant sunt însă de neclintit, susţin că spitalul nu are nici medici specializați, nici laborator propriu de analize și nici capacitatea de îngrijire post-transplant. Apar însă noi dezvăluiri: bolnavii ar fi puși pe listele de transplant în mod preferențial.

Iar luna decembrie a venit cu o noua situatie neașteptată. Renumitul chirurg ortoped Gheorghe Burnei a fost plasat în arest la domiciliu, anchetat pentru luare de mită şi sub suspiciunea că a făcut operaţii-experiment pe copii.

Anchetatorii au găsit în frigiderul din cabinetul doctorului fragmente osoase și ligamente de copii, ținute laolaltă cu produse alimentare.

50 de familii au depus deja plângeri pentru malpraxis. Unii părinţi sustin ca li s-ar fi pretins zeci de mii de euro pentru tije si proteze care ar fi de fapt decontate de stat.

„Ne-am operat în 2012, am stat trei zile în spital, pe banii noştri am făcut analize, efectiv totul a fost plătit. După trei zile, ne-a spus, a venit psihologul: Aveţi 300 de milioane pentru operaţie? Am rămas… Poftim?”, povestește Gabriela Stancu, mama unui copil.

Toate aceste fac din 2016 o pagină neagră în istoria sistemului medical românesc.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*